Ghid turistic on-line al judetului Neamt

Friday, May 18th

Last update:01:49:20 PM GMT

RSS
You are here: Home

Ghid turistic on-line al judetului Neamt

Masivul Ceahlau

Email Imprimare PDF

- Destinatia: Parcul national Ceahlau  ceahlau 2

  Localizare: localitatea Ceahlau, judetul Neamt

-Telefoane utile: Baza de Interventie Salvamont Durau: 0372.78 01 06 si Baza de Interventie Salvamont Dochia: 0372. 78 01 05

- Cai de acces: Piatra Neamt – Bicaz – de-a lungul lacului Izvorul Muntelui, Piatra Teiului – Ceahlau – Durau ( 88 km) sau Piatra Neamt – Bicaz – Izvorul Muntelui (32 km)

- Categorie: Parcul National Ceahlau este o zona protejata de interes national conform Legii nr. 5 / 2000

- Suprafata: 8.396 ha

- Distante intre principalele localitati si Durau: Ceahlau-sat (6.6 km), Bicaz (61 km), Borsec (48 km), Targul Neamt (65 km), Piatra Neamt (88 km), Vatra Dornei (103 km)

 - Galerie foto23.08.2009,  23.10.2009, www.realitatea.net

- Scurta descriere:

Masivul Ceahlau se intinde pe o suprafata de 290 kmp si este constituit dintr-un sistem de culmi radiante ce converg in doua puncte cu inaltime maxima: Ocolasul Mare (1907 m) si Toaca (1904 m).

S-a format in Cretacic si este alcatuit din roci sedimentare care "sculptate" de agentii externi, au dat nastere la numeroase stanci cu forme interesante, fiecare cu legenda ei: Toaca, Panaghia, Detunatele, Claile lui Miron, etc.

Alte atractii ale zonei sunt: cascada Duruitoarea (25 m), rezervatia "Polita cu crini" (zada – singurul conifer cu Frunze cazatoare!), celebra floare de colt, caprele negre si alte plante si vietutoare ocrotite de lege.

Este singurul munte sfant din Romania, avand hram, aidoma bisericilor. Hramul Ceahlaului este "Schimbarea la Fata" (6 august).

Legea nr. 5/6.03.2000 “privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea a III-a, zone protejate” aparuta in Monitorul Oficial nr. 152/12.04.2000 incadreaza Ceahlaul - cu o suprafata de 8.396,00 ha - la Parcuri nationale (conform Anexei nr. 1) - cod PN (rezervatii naturale incluse in perimetrul parcurilor nationale sau naturale):

· Nr. 2.641 – Polita cu Crini PN – J Comuna Ceahlau (370 ha)

· Nr. 2.642 – Cascada Duruitoarea PN – J Comuna Ceahlau (1 ha).


Pentru iubitorii de drumetii va propunem cateva Trasee turistice in Masivul Ceahlau
:

1. Cabana Izvorul Muntelui-Curmatura Lutu Rosu-Piatra cu Apa-Cabana Dochia (traseul poate fi folosit tot timpul anului). Diferenta de nivel: 953 m, timp de parcurs: 3h 30’

2. Cabana Izvorul Muntelui – Curmatura Lutut Rosu – Paraul Izvorul Alb – Stanca Dochiei – Jgheabul cu Hotar – Cabana Dochia (traseul poate fi folosit tot timpul anului). Diferenta de nivel: 980 m, timp de parcurs: 3h 30’- 4h

3. Cabana Izvorul Muntelui – Poiana Maicilor – Claile lui Miron – Piatra Lata din Ghedeon – Cabana Dochia (traseul practicabil vara, iarna numai turistilor bine echipati si antrenati). Diferenta de nivel: 950 m, timp de parcurs: 4h – 4h 30’

4. Statiunea Durau – Cabana Fantanele – Piatra Lata – Cabana Dochia (traseul poate fi parcurs tot timpul anului). Diferenta de nivel: 1070 m, timp de parcurs: 3h-3h 15’

5. Statiunea Durau – Poiana Viezuri – Cascada Duruitoarea – Poaiana Scaius – Polita cu Arinis – Curmatura – Piciorul Schiop – Cabana Dochia (traseul de la Cascada Duruitoarea la Cabana Dochia este inchis iarna). Diferenta de nivel: 1020 m, timp de parcurs: 3h 30’ – 5h

6. Statiunea Durau – Paraul Rupturii – Cascada Duruitoarea – Poiana Scaius – Polita cu Arinis – Curmatura Piciorul Schiop – Cabana Dochia. Diferenta de nivel: 1020 m, timp de parcurs: 4h 30’

7. Statiunea Durau – Cabana Fintanele – Poiana Vezuri – Cascada Duruitoarea – Poiana Scaius – Polita cu Arinis – Curmatura Piciorul Schiop – Cabana Dochia (traseul de la Cascada Duruitoarea la Cabana Dochia este inchis iarna). Diferenta de nivel: 1020 m, timp de parcurs: 5h 30’ – 6 h

8. Satul Neagra – Varful Neagra – Curmatura Varatec – Poiana Maicilor – Claile lui Miron – Cabana Dochia (traseul practicabil vara, iarna numai turistilor bine echipati si antrenati). Diferenta de nivel: 1250 m, timp de parcurs: 6h – 7h

9. Comuna Bicazul Ardelean – Satul Telec – Confluenta Bistrelor – Curmatura la Scaune – Piatra Lacramata – Cabana Dochia (traseul practicabil vara, iarna numai turistilor bine echipati si antrenati). Diferenta de nivel: 1225 m, timp de parcurs: 6h – 6h 30’

Sursa
: Servciul Public Salvamont

 

Atentionari:

- In zona Montana a judetului Neamt se intalneste frecvent vipera comuna sau vipera neagra (Vipera berus), singura specie veninoasa de reptlie din tara noastra;
- Specia se recunoaste usor dupa banda lata dispusa in zig-zag de pe partea dorsala a corpului. Coloritul difera de la o regiune geografica la alta, iar exemplarele melanice (total sau aproape total negre) apar destul de frecvent;
- Marginea superioara a capului este latita, iar pe partea dorsala a capului are numerosi solzi si scuturi de dimensiuni mici, iar desenul este reprezentat de un V orientat cu varful inainte. Pupila este verticala.


Ce fac daca am fost muscat de o vipera?

· Pastrati-va calmul

· Cereti ajutorul personalului specializat

· Evitati miscarea pentru a preveni raspandirea veninului in organism

· Pana la sosirea echipei de interventiei, scoateti-va bijuteriile, ceasul sau hainele prea stranse in jurul muscaturii, inainte ca zona sa se umfle

· Daca personalul medical intarzie mai mult de 30 min, legati un garou cam de 5 cm deasupra muscaturii, nu foarte strans, astfel incat sa incapa un deget dedesubt

· Imobilizati bratul sau zona muscata

· Nu incercati sa aspirati veninul cu gura!

· Nu luati nici un medicament fara acordul personalului calificat

 

Mediul de viata al viperei

In Romania este prezenta in etajul padurilor de fag, in padurile de amestec ale fagului cu coniferele, in padurile de molid, in jnepenisuri si in stancariile subalpine. Prefera marginile de padure, zonele cu difrisari si vegetatie abundenta, poienile si zonele cu arbusti, versantii stancosi, carierele de piatra, MARGINILE DE DRUMURI SI POTETCI.

Viperele apar in zonele insorite, unde se gaseste si o vegetatie care permite ascunderea lor. Fiecare exemplar are propriul sau teritoriu, cu zonele preferate unde isi petrece ziua, stand la soare sau ascunzandu-se in crapaturile stancilor sau in gauri de rozatoare.

Iesirea din hibernare se produce la sfarsitul lunii martie sau inceputul lui aprilie, iar inceperea hibernarii are loc in luna octombrie. Locurile de hibernare sunt reprezentate de galerii subterane, scorburi adanci sau fisurile stancilor.

In perioada active viperele sunt fidele locului de trai ales. Se adapostesc sub arbori doborati, intre radacinile arborilor rasturnati de vant, in galerii de rozatoare sau fisuri ale stancilor.

Dimineata vipera iese din ascunzatoare inainte ca soarele sa incalzeasca mediul. Se taraste la locul unde obisnuieste sa stea la soare, incolacindu-se sub forma de colac sau sub forma unor Suri adunate. In perioada de arsita sau in zilele ploioase sta ascunsa. Odata cu imbunatatirea vremii devine foarte activa.

La apropierea omului vipera se ascunde, dar daca este surprinsa prea aproape se incolataceste si musca imediat!

 

SFATURI UTILE!

· culegerea fructelor de padure trebuie sa se faca cu precautie

· evitati desisurile, zonele abrupte, zonele cu arbori cazuti, mlastinile, fisurile in stanca

· daca va deplasati prin zonele cu iarba inalta, folositi-va de un bat cu care sa maturati suprafata dinantea dumneavoastra pentru a speria serpii ce se pot afla prin preajma

· purtati mereu incaltari adecvate precum bocanzi sau ghete, evitand sandalele sau pantofii sport

· purtati pantaloni lungi care sa acopere bocancul

· daca v-a surprins o vipera foarte aproape, incercati sa evitati miscarile bruste si retrageti-va usor mentinad mereu contactul visual.

 

Sursa: brosuri distribuite gratuit de Serviciul Salvamont Neamt, autor - Biolog Beatrice Slavinschi

 

 

 

 

 

 

Rezervaţia de zimbri "Dragoş Vodă"

Email Imprimare PDF

Destinaţie: Rezervaţia de zimbri şi faună carpatină "Dragoş Vodă" (Bison Land) - componentă a Parcului Natural Vanatori-Neamţzimbri

Localizare: localitatea Vanători Neamţ, judeţul Neamţ, cod 617500

Aparţine de Regia Naţionlă a Pădurilor Romsilva, Direcţia Silvică Neamţ, Ocolul Sivic Targul Neamţ

Suprafaţă:11.500 ha

Căi de acces:

  • Piatra Neamţ - Tg. Neamt pe DN 15C
  • Suceava - Cristeşti pe DN 2 apoi pe DN 15B pană la Tg. Neamţ
  • Vatra Dornei - Poiana Largului pe DN 17B
  • Borsec - Poiana Largului pe DN 15
  • Durău - Poiana Largului pe DJ 155F
  • Bicaz - Poiana Largului pe DN 15
  • Poiana Largului - Vanători - Tg. Neamţ pe DN 15B
  • Bucureşti - Roman - Cristeşti  pe E85 apoi pe DN 15B pană la Tg. Neamţ

Obiective turistice vecine: mănăstirea Neamţ (4 km), schitul Vovidenia, casa memorială Ion Creangă, Mihail Sadoveanu, parcul Nătural Vanători Neamţ, Cetatea Neamţului, cabana Nemţisor

Program de vizitare: iarna (8-16), vara (8-18)

Tarife: 1 ron copii, 2 ron adulţi

Parcare: Da

Atracţii: pescuit, grădină zoo, magazin de suveniruri

Telefon: Parcului Natural Vanatori-Neamţ, ing. Gabriel Hanganu - "Biodiversitate, zimbru, turism"- 0233.206003

Scurt istoric: Proiectul "Arii speciale de conservare pentru specia zimbru în nord-estul Romaniei" ca parte a reţelei Natura 2000 a fost facilitat de Ambasada Olandei în Romania şi de Fundaţia "Large Herbivore" din Olanda. Sunt doar 3 astfel de rezervaţii în Romania.

Rezervaţia de zimbri a fost înfiinţată în 1968 iar din cronica Ocolului Silvic Targul Neamt aflăm următoarele: "Primele exemplare de zimbri , în număr de 3, originale din Polonia, au fost aduse în anul 1970 avand numele de Rarău, Roxana şi Raluca.

În anul 1974 se nasc pimele două exemplare de zimbru în cadrul rezervaţiei. Rosina - femelă şi Roco - mascul. În acelaş an rezervaţia găzduieşte filmarea unei secvenţe de vănători pentru filmul Fraţii Jderi şi Ştefan cel Mare - Vaslui 1475 .

În anul 1975, al începutul lunii august, toţi cei 5 zimbri, sătui de captivitate ruşesc să rupă gardul subred al ţarcului si ajung pe piscul Brăileanca şi în poiana Grajduri, unde consumă din belşug coaja de carpen, fag, frasin şi chiar brad, sortimente care le lipseau din ţarcuri. După 3 săptămani au fost readuşi cu mari dificulţăţi în rezervaţie. În acelaş an, la sfarşitul lunii august, moare femela Roxana ca urmare a efortului la care a fost supusă cu ocazia filmărilor secvenţelor de goană pentru filmul Ştefan cel Mare - Vaslui 1475 cumulat cu efortul readucerii în ţarc şi cu o boală mai veche.

În anul 1978, după desfiinţarea Rezervaţiei de la Poiana Braşov, se mai aduce un exemplar mascul în rezervaţie astfel încat efectivul de zimbri se ridică la 10 exemplare. Tot in acest an se aduc în rezervaţie doi mufloni, un lopătar şi fazani de decor - aurii, argintii şi comuni.

În anul 1982 s-au transferat la Rezervaţia de Zimbri Bucşani-Neagra următorii zimbri: Medalist, Mentol, Metocika, Meringhia şi Robu rămanand în Rezervaţia Dragoş Vodă zimbru Rarău şi zimbroaica Ravena.

În anul 1998 s-au adus de la Rezervaţia de zimbri Bucşani-Neagra trei zimbri: Rodion, Rochiţa şi Rodia.

Tot în cadrul rezervaţiei se află un număr de trei iazuri: Zimbrilor, Cerbilor şi Căpriorilor bogate în faună piscicolă şi loc de popas pentru unele specii de avifaună pentru păsări, oaspeţi de toamnă şi iarnă.

Începanad cu anul 2002 rezervaţia beneficiză de un program de modernizare şi îmbunătăţire a spaţiilor de cazare cat mai aproape de mediul lor natural.

În vara lui 2009 în rezervaţie am găsit: un urs, fazani (phasianus colchius L. - var. tenebronus), capriori, cerbi lopătari, zimbri (bison bonasus).

Galerii foto: 08.08.2009 ,09.11.2008.

 

 

Obiective turistice din Neamt: Piatra Teiului

Email Imprimare PDF

Destinaţia: monument al naturii - Piatra Teiului piatra teiului

Localizare: la 44 km  NV de oraşul Bicaz, în apele lacului de acumulare Izvorului muntelui, langă viaductul din Poiana Teiului

Căi de acces: Piatra Neamţ  - Bicaz - Potoci - Poiana Teiului sau dinspre Durău - Ceahlău - viaduct

Descriere: piatra are o înăţime de 23 m, suprafaţă 0,2 ha şi este alcătuită din calcare recifale cretacice, a fost declarată rezervaţie geologică, de numele ei legandu-se numeroase legende 

Galerie foto: 07.09.2008

Unde se poate pescui in judetul Neamt?

Email Imprimare PDF

Lacul Budeşti pescar- comuna Făurei

Lacul Batca Doamnei - Piatra Neamţ

Lacul Cuiejdel - comuna Gârcina

Lacul Izvorul Muntelui - Bicaz

Iaz - Balanesti

Iaz - Budeşti

Iaz - Lateş

Iaz - Unghi

► Iaz - Văleni

 

 

 

Casa muzeu Nicolae Popa

Email Imprimare PDF

Destinaţia: Cel mai mare muzeu  de artă populară particular din Romnânia - Nicolae Popa muzeu popa

Localizare: sat Târpeşti, comuna Petricani, judeţul Neamţ, cod 617317

Căi de acces: 10 km S-E  de Târgul Neamţ

Date de contact: 0233.785 112, 0233.785 111, Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza , http://npopa.uv.ro/

Obiective turistice vecine: casa memoriala a lui Ion Creangă de la Humuleşti

Scurtă descriere a muzeului: Sunt expuse aici măşti populare, sculpturi în piatră şi lemn, unelte tradiţionale, costume populare. 

Galerie foto: noiembrie 2008, august 2009

Note: În 2007 drumul era foarte dificil pe teritoriul satului Târpeşti dar din 2009 a fost foarte bine asfaltat chiar până la poarta casei familiei Popa prin grija primarului comunei. Muzeul are o parcare spaţioasă chiar pe malul parâului din spatele casei, acolo unde veţi găsi şi întrarea principală în curte. Vâ vor întâmpina  nişte cătei, prin curte, dar sunt blânzi, obişnuiţi cu musafirii. Gazda  este şi muzeograf - doamna Elena Popa - vă va închânta cu poveştile ce privesc realizarea, achiziţionarea, păstrarea fiecarei piese din muzeu, prezentarea este presărată cu poezii, cântecele, demonstraţii de utilizare a diverselor exponate aşa încât nici nu veţi şti cand a trecut timpul - cel putin o oră.  Nu există un tarif, program de vizitare a casei. Să nu uitaţi să semnaţi în cartea de oaspeti care găzduieşte numai ganduri bune la adresa gazdei. Am vizitat acest loc în două rânduri(noiembrie 2008, august 2009, în 2007 nu am reusit sa ajung din cauza drumului şi a unei ploi torenţiale) iar pe cei ce i-am determinat să mă însoţească doamna Elena a reuşit să-i facă să exclame: acele măşti  le-am folosit şi eu cand eram copil cu ocazia sărbătorilor de iarnă, acel fier de călcat, vase de gatit, de prelucrat lâna, de ţesut, etc. le aveam şi noi acasă, bunica avea o ladă de zestrea asemănătoare, costumul de mire al bunicului seamănă cu acesta, si la bunicul meu am văzut o decoraţie de război sau bani din aceia ... Sunt sigură că dacă veţi reuşi să vizitaţi acest loc, mai ales persoanele mature, vă veţi  întoarce în timp cu plăcere. Un muzeu la care s-a muncit mult, pe parcursul zecilor de ani, s-a pus suflet atat de către soţii Popa dar şi de către copii şi nepoti. Un loc unde unii muzeografii din domeniul de stat ar trebui să ia nişte lecţii de cum să atragă un turist, să păstreze şi să ducă mai departe tradiţiile locului.  Multă sănătate familiei Popa!

 

Pagina 2 din 61