► Destinaţia: Barajul Izvorul muntelui cunoscut şi sub denumirea de Barajul Bicaz fiind cel mai mare baraj de greutate de pe râurile interioare din România  fiind depăşit de Porţile de Fier I) şi al 3-lea dintre cele mai înalte baraje din România

 ► Localizare: se află pe râul Bistriţa, bazinul hidrografic Siret,  la câţiva km de oraşul Bicaz - in amonte, judeţul Neamţ

► Căi de acces: Piatra Neamţ - pe DN 15 - Alexandru cel Bun - Pângăraţi - Tarcău - Bicaz sau venind de la Târgul Neamţ - DN 15 B - Vânători Neamţ - Piprig - Poiana Teiului - Hangu - Bicaz 

► Obiective turistice vecine: Cheile Bicazului, muzeul de istorie de la Bicaz, Lacul Izvorul Muntelui, păstrăvăria de la Potoci, mănăstirea Buhalniţa - Hangu (1626), staţiunea Durău, Izvorul Muntelui, Masivul Ceahlau

► Scurtă descriere: Apa acumulată în Lacul Izvorul Muntelui este folosită pentru producerea de energie electrică la cetrala hidroelectrică Stejaru, comuna Pângăraţi, la aprox.15 km de baraj, spre Piatra Neamţ 

Detalii tehnice:

• Proiectant: ISPE+ICSE Bucureşti
• Constructor: TCH Bucureşti
• Beneficiar: Ministerul Industriei Grele
• Perioada execuţiei: 1950-1960
• Caracteristici tehnice: baraj de greutate avand 127 m înălţime, 119 m grosime la bază, 435 m - lungime coronament, 513 m - nivel normal de retenţie, 1,230 mil.m. .. volum  de apă
• sursa - placa de marmură situată lângă punctul de pază al barajului, Hidroelectrica S.A., Sucursala Hidrocentrale Bistriţa 

 Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici - Filiala Neamţ - a ridicat, la capătul barajului, o cruce comemorativă pentru cei care, obligaţi fiind să muncească la acest edificiu, crezând în Dumnezeu şi patrie, le închină această cruce pentru chinurile suferite, pentru jertfa şi supremul lor sacrificiu, pentru credinţei pentru care au luptat. Glorie eternă!   

► Vezi: fotografii cu barajul Bicaz - mai 2009 >>

► Destinaţie: rezervaţia acvatica - Lacul Cuiejdel

► Localizare: comuna Gârcina, judeţul Neamţ, munţii Stânişorei, la 25 km de Piatra Neamţ

► Căi de acces: Există cel puţin două modalităţi de acces la lac şi anume:

a) Piatra Neamţ - cartier Dărmăneşti - Ocol - Dobreni - Bodeşti - Crăcăoani (la stanga în centrul satului) - Magazia (drum dificil) - Cracăul Negru (paralel cu parâul) şi apoi pe un drum forestier parţial modernizat;

b) Piatra Neamt - Ocol - la stânga  în intersecţie catre centrul comunei Gârcina - satul Cuiejdi (până aici este un drum foarte bun) - schitul de călugări de la Cuiejdi şi apoi pe un drum forestier destul de bun. În dreptul unei stâni (pe care am găsit-o în 2007-2009) există un platou unde se poate parca şi drumul poate fi continuat (recomandat) cu piciorul sau ATV-ul pe pajişte (până în 2007) / un drum în lucru (începând cu vara lui 2009)  şi sperăm ca în 2010 să îl putem urca cu auto până la lac peste două dealuri. Cadrul natural până la lac e o adevărată minunăţie - cu siguranţă o să vă determine să opriţi destul de des pentru a face  fotografii. Distanţa dintre stână şi lac e presărată cu multe flori de camp rare - aviz amatorilor care doresc să le studieze sau să le culeagă pentru ceaiuri sau alte preparate. Aici veţi găsi cel mai mare şi curat cimbrişor. Dacă aveţi curiozitatea puteţi cobora în pârul Cuiejdi din dreptul parcării improvizate şi veţi descoperi o mică cascadă şi o piatra frumos şlefuită de forţa apei.

c) pentru cei ce cunosc zona se poate ajunge, venind dinspre Gârcina, la celălalte doua lacuri mai mici aflate în aval de lacul mare şi anume: atunci cand se ajunge la un platou unde creşte soc şi se depoziteaza material lemnos se traversează un podeţ (din dreapta) şi după aproximativ 1 km se termină drumul si se ajunge la coada lacului.

► Atenţionări: dacă nu cunoaşteţi traseul (varianta b) există şanse să vă rătăciţi neexistând indicatoare, persoane care să vă ajute, apoi este o zonă unde puteţi întalni mistreţi şi urşi (din spusele unui grup de vânători întalniţi în 2009 - în stânga drumului parcurs cu piciorul). După ce veţi îeşi din Gârcina nu veţi mai avea semnal la telefonul mobil - cu o mică excepţie şi anume - e o suprafaţă de cativa metri, în varful celui de al 2-deal deal din apropierea lacului.

► Atracţii: drumeţii pentru iubitorii naturii, cadru natural pentru studiul studenţilor / specialiştilor, pescuit, campare, plimbari cu barci de mici dimensiuni

► Portofoliul de proiecte pentru 2008-2015:

• titlu proiect: amenajarea in scop turistic a ariei naturale protejate Lacul Cuiejdel
• promotor: Primaria Piatra Neamţ
• valoarea proiectului: 5.500.000 eur
• perioada de implementare: 2 ani

► Descriere: Lacul Cuiejdel sau Lacul Crucii este cel mai mare lac de baraj natural din România avand o suprafaţă de 114 ha (www.apmnt.ro) - pentru ca pe internet circula diverse valori. Adâncimea medie este de 7,44 m (max - 16 m), un volum de apă de 907.000 mc de apă. Barajul are 30 m înălţime şi 100 m lungime, în aval formându-se alte patru lacuri mici. Lacul  s-a format în urma unor alunecări de teren succesive (1978-1991) pe parcursul Cuiejdelului, la baza Culmii Munticelu. Prin Hotărârea de Guvern 2151 din 30 noiembrie 2004, Lacul Cuiejdel a fost declarat rezervaţie naturală.

► Galerie foto: 03.06.2007, 17.08.2008, 08.06.2009  .

► Concluzii: Am avut ocazia să vad acest loc minunat din judetul Neamţ în trei veri succesive, ajungând la el pe cele două căi cu greu - rătăcindu-mă, prin ploaie, nămol, nenorocindu-mi maşina  - dar toate acestea nu mai contează, contează însă cum v-a arata zona peste ani. Dacă turistul nu  va fi şti să respecte natura ( a se vedea focurile deschise, grătarele de la marginea pădurii, sticlele de toate felurile, cutiile de bere, muzica la maxim, copaci schilodiţi pentru lemn de foc sau corturi), dacă proiectul iniţiat de CJ Neamţ si consiliul local Gârcina nu se va mişca mai repede, dacă mama natura nu se v-a supăra să nu o ţină din secetă în secetă, dacă oamenii ce ar trebui să aibă grijă de pădure nu se implică mai mult (vezi exploatările forestiere) ... atunci vom vorbi la trecut de lacul Cuiejdel.

► Destinaţia: Codrul secular Runc

► Localizare: localitatea Bahna, judetul Neamţ

► Căi de acces: Piatra Neamţ - Dumbra Roşie - Săvineşti - Roznov - Zăneşti - Podoleni - Costişa (punct de informare turistică) - Buhuşi (judeţul Bacău). La intrare în oraşul Buhuşi se face la stanga pe langă sala de sport, se lasă în stanga drumul ce duce la mănăstirea de maici de la Ciolpani şi după aproximativ 5 km se intră în pădure pe un drum forestier dificil chiar pe timp de vară . Într-un tarziu se ajunge intr-o zonă locuită şi la mănăstirea de călugări de la Runc  - monument istoric din sec. al XVI-lea. Ne întoarcem de la mănăstire în prima intersecţie şi urmăm indicatorul lăsand in stanga o veche tabără de elevi părăsită şi pătrundem în inima codrului. De la localnici aflăm ce aceste păduri au reprezentat decorul pentru unele filme istorice.

► Descriere: suprafaţă de 58 ha

► Galerie foto: 16.08.2009

► Destinaţia: monument al naturii - Piatra Teiului

► Localizare: la 44 km  NV de oraşul Bicaz, în apele lacului de acumulare Izvorului muntelui, langă viaductul din Poiana Teiului

► Căi de acces: Piatra Neamţ  - Bicaz - Potoci - Poiana Teiului sau dinspre Durău - Ceahlău - viaduct

► Descriere: piatra are o înăţime de 23 m, suprafaţă 0,2 ha şi este alcătuită din calcare recifale cretacice, a fost declarată rezervaţie geologică, de numele ei legandu-se numeroase legende 

► Galerie foto: 07.09.2008

► Destinaţie: Stanca de la Şerbeşti - numită şi stânca cu profil uman

► Categorie: monument al naturii

► Localizare: depresiunea Cracăului, comuna Ştefan cel Mare, judeţul Neamţ

► Căi de acces: 17 km pornind de la Piatra Neamţ - Turtureşti - Girov:

a)   stânga către centrul comunei Ştefan cel Mare - în centrul comunei se face  dreapta catre biserica si şcoala de meserii - dreapta catre baza  stâncii urmând drumul folosit de utilajele agricole

b)  dreapta urmând drumul DN 15 către Roman aprox. 2 km apoi se face stânga pe un drum folosit de utilajele agricole, perpendicular pe zona stâncii (vezi galeria din 16.08.2008)

► Descriere obiectiv: Zona protejată are o suprafaţă de 5 ha fiind situată la o altitudine de 512 m. Rocile ce o comun au o duritate mai mare decat cele din jur şi conţin resturi de moluşte şi impresiuni de plante.

► Atracţii: zonă de studiu pentru specialişti, căţărare, lansări cu parapantă, drumeţii, forma specială - un profil uman

► Galerii foto: 13.05.2007, 13.04.2008, 16.08.2008, 06.09.2008, 28.02.2009    

► Destinaţia: Parcul dendrologic

► Localizare: sat Văleni, comuna Văleni, judeţul Neamţ, cod 617097

► Căi de acces: pe DN 15 (P. Neamţ-Roman) astfel >> Piatra Neamţ-Girov-Baratca-Dulcesti-motel Condor la stanga-Moreni-Văleni (vezi galeria foto din 31.05.2009)

► Repere: terasa din dreapta a râului Moldova, in centrul satului Văleni, in dreapta bisericii ortodoxe şi a primăriei

► Distanţe: la 45 km de Piatra Neamţ şi 25 de km de Roman

► Obiective turistice vecine: biserica ortodoxă "Sf. 40 de mucenici"(1519) şi turnul clopotniţei, casele boiereşti transformate în şcoală, grădiniţă, sediul primăriei, poliţiei, cămin cultural, dispensar medical şi veterinar, siturile arheologice : neolitic ( Coasta Davidului, La morişcă), epoca bronzului (Dealul lui Dănilă, La Moară, Drumul Davidului).

► Descriere obiectiv: are o suprafaţă de 2 ha (din cele 3,4 ha iniţiale) şi cuprindea 100 de specii de arbori şi arbuşti din care 40 erau exotici. Vorbim la trecut pentru ca parcul a făcut obiectul unui lung proces de retrocedare (moştenitorii boierului Starcea) şi mulţi dintre arbori au fost taiaţi de localnici.

Flora din parcul dendrologic este foarte variată. Dintre arborii exotici amintim: arorele de lalea, oercus vilmorinzana, gingo biloba, pinul roşu canadian (pinus silvestrus, lirium dendronum), thuia, magnolia, sequoia, tisa (taxus baccata), brazi argintii, molizi, carpeni de Carolina, brazi de Normandia, chiparos japonez, salcam galben, ienupăr de Virginia, liliac  chinezesc, merişor, gadita, otetar. Sursa - legile ce îl apără şi situl asociaţilor de profil.

► Galerie foto: 09.06.2007,13.04.2008,31.05.2009.

► Destinaţia: Parc dendrologic

► Localizare: comună Grumăzeti, judetul Neamţ, cod 617235

► Căi de acces: pe DJ 155 I >>Targul Neamţ - Topoliţa - Petricani

► Distanţe: 10 km până la Tg. Neamţ şi 52 km până la Piatra Neamţ

► Obiective turistice vecine: casa entomolog Aristide Caradja, mormintele familiei Caradja (Helene, Marie, Catherine), biserica "Adormirii Maicii Domnului" - 1947, mănăstirea Brădiţel

► Descriere obiectiv: parcul are o suprafaţă de 2 ha şi reuneşte arbori seculari de stejar (Quercus robur), frasin (Fraxinus olor si excelsior), carpen (Carpinus betulus), castan(Aesculus hippocastanus), tei (Tilia platiphyllos). Sursă: sit al Agenţiei  pentru protecţia mediului - Neamţ.

► Galerie foto: 02.11.2008

► Destinaţia: Parc dendrologic

► Locaţie: localitatea Roznov, judetul Neamţ, cod 617390

► Repere:  în imediata apropiere a sensului giratoriu din centrul oraşului Ronov, a gării - harta

► Căi de acces: Piatra Neamţ - Dumbrava Roşie - Săvineşti - Roznov pe DN 15 / Dj 156 A sau venind de la Bacău pe DN 15

► Obiective turistice vecine: casa familiei Roznovanu, biserica Sf. Nicolae, muzeul Gheorghe Ruset Roznovanu, centrala hidroelectrică Roznov I amenajată pe râul Bistriţa în 1963

► Descriere obiectiv: Parcul are o suprafaţă de 3 ha şi reuneşte arbori seculari (stejari, fagi, castani), şi specii rare (brad argintiu - abies concolor, pin alb - pinus stobus, salcam japonez - sophora japonica, salcam galben - laburnum anagyroides, acer, ulm , pin).

► Galerie foto: 29.11.2008