A.     POZIŢIA  GEOGRAFICĂ :

 Judeţul Neamţ este situat in partea central-estică a României,  între  46º40’ şi 47º20’ latitudine  nordică şi 25º43’ şi 27º15’ longitudine estică. Ocupă o poziţie care se suprapune, în parte, Carpaţilor Orientali, Subcarpaţilor Moldoveneşti şi Podişului Moldovenesc, limitându-se la nord cu judeţul Suceava, la vest cu judeţul Harghita, la sud cu judeţul Bacău, iar la est cu judeţele Vaslui şi Iaşi. Se întinde pe o suprafaţă de 5896 km², ceea ce reprezintă 2,5% din suprafaţa totală a ţării.

B.     RELIEFUL:

Principalele unităţi de relief ale judeţului Neamţ sunt dispuse în trepte, cu înălţimi ce descresc de la vest spre est – 1907 m în vârful Ocolaşul Mare din muntele Ceahlău şi 169 m în lunca Siretului. Munţii sunt preponderenţi, ocupând 51% din suprafaţa judeţului.

C.     CLIMA:

În ansamblu, judeţul Neamţ prezintă o climă temperat continentală, cu particularităţi specifice părţii de est a ţării. Maxima absolută, de +38,6ºC (din august 1952) s-a înregistrat la Piatra Neamţ, iar minima de -33,2ºC (din februarie 1954) s-a semnalat în Roman.

D.    REŢEAUA  HIDROLOGICĂ:

Râurile care îşi au izvoarele pe acest teritoriu (dintre care menţionăm: Ozana, Cracăul, Tarcăul, Cuiejdiul, Nechitul şi Valea Neagră) deţin o pondere mică în volumul general al scurgerii, în raport cu debitul principalelor râuri care brăzdează teritoriul judeţului (Siretul, Moldova, Bistriţa). Lacurile sunt in totalitate artificiale, executate în scopuri complexe (hidrologice, atenuarea viiturilor, piscicultură şi agrement). Acestea sunt situate de-a lungul râurilor Bistriţa, Valea Neagră, Verdele şi Români.

E.     VEGETAŢIA ŞI FAUNA:

Vegetaţia judeţului Neamţ aparţine în cea mai mare parte etajului forestier (peste 51% din suprafaţă) şi într-o mică măsură silvostepei, care pătrunde pe Valea Siretului. Cea mai mare parte a zonei forestiere o ocupă pădurile amestecate, limita sa superioară ajungând  până la 1500 m în Munţii Tarcău, de unde coboară în regiunea subcarpatică, sub 500m. O atenţie deosebită se acordă protejării florei şi faunei, care constituie adevărate monumente ale naturii. Parcul Naţional Ceahlău, cu o suprafaţă de 5200 ha, cea mai mare rezervaţie naturală din judeţ, adăposteşte numeroase specii rare de plante şi animale, cum ar fi: floarea de colţ, laricele din renumitele “Poliţe cu crini”, capra neagră, râsul etc. Pe Valea Tarcăului se întinde rezervaţia forestieră Goşman, un codru cu specii de fag şi conifere a căror vârstă este cuprinsă între 135 şi 270 de ani. La Branişte, lângă Târgu Neamţ, pe o distanţă de 10 km, se păstrează o pădure de stejar cu exemplare de peste 300 de ani. Între localitătile Agapia şi Văratec sunt două rezervaţii sugestiv intitulate “codrii de aramă” şi “pădurea de argini” în care predomină gorunul şi mesteacănul şi a căror denumire se  datorează lui Eminescu, bun cunoscător al acestor meleaguri. În apropierea Mănăstirii Neamţ se află Rezervaţia de Zimbri şi Faună Carpatină “Dragoş Vodă”.

F.  ISTORIE ŞI ARTĂ:

Judeţul Neamţ este una dintre unităţile administrativ - teritoriale cele mai înzestrate din punct de vedere muzeistic, iar numeroasele mănăstiri păstrează inestimabile comori de artă, fiind totodată şi vechi monumente de arhitectură. Municipiul Piatra Neamţ, supranumit “Sinaia Moldovei”, este atestat documentar din anul 1387 şi găzduieşte obiective turistice, cum ar fi: Complexul Muzeal Judeţean Neamţ, Muzeul de Artă, Muzeul de Etnografie, Muzeul de Ştiinţele Naturii, Muzeul Memorial  ”Calistrat Hogaş”, precum şi Complexul Monumental din epoca lui Ştefan cel Mare. În Municipiul Roman se pot vizita numeroase monumente, lăcaşuri de cult şi muzee. Astfel, Muzeul de Istorie cuprinde colecţii privind vestigii ale Culturii Cucuteni şi obiecte geto-dacice; mai pot fi vizitate Muzeul  de Artă şi Muzeul de Ştiinţe ale Naturii. Zona Târgu Neamţ  concentrează numeroase  monumente istorice şi de artă, muzee şi case memoriale. În preajma oraşului se înalţă Cetatea Neamţului – monument istoric – una dintre cele mai impunătoare  fortificaţii din epoca medievală a Moldovei. În localitate, dar şi în împrejurimi, turiştii au posibilitatea să viziteze Muzeul Memorial  ”Ion Creangă”, Muzeul Memorial ”Mihail Sadoveanu”, Casa Memorială  ”Alexandru Vlahuţă” şi Casa Memorială ”Veronica Micle”. Zona Bicazului este renumitã prin barajul construit pe râul Bistriţa, prima lucrare hidroenergeticã de mari proporţii din ţarã.

         Judeţul Neamţ, cunoscut ca unul dintre cele mai frumoase şi mai încărcate de istorie judeţe ale Moldovei, pământ stăpânit de domnitori mari: Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare, Petru I Muşat, Petru Rareş, deţine un bogat şi important patrimoniu de lăcaşuri de cult şi monumente medievale.  Pe aceste meleaguri istorice se înalţă mănăstiri de renume, din care este suficient să amintim doar câteva:

Ø        Mănăstirea Neamţ, cea mai veche mănăstire din Moldova (datează, se pare, din 1375-1391);

Ø        Mănăstirea Bistriţa, ctitorită în anul 1407 de domnitorul Alexandru cel Bun;

Ø      Mănăstirea Agapia, ctitorită în 1644 şi pictată în interior de Nicolae Grigorescu;

Ø        Mănăstirea Văratec, monument de arhitectură, este ctitoria maicii Olimpiada, din 1785;

Ø        Mănăstirea Secu este un alt monument istoric şi de arhitectură, datând din anul 1602;

Ø        Mănăstirea Sihăstria a fost ctitorită în 1730 pe vatra unui vechi schit din anul 1655;

Ø        Mănăstirea Pângăraţi,  Mănăstirea Almaş, Mănăstirea Brădiţel, Mănăstirea Horaiţa,  Ansamblul Palatul Cnejilor.

•  sursa: Breviar statistic 2008 "Turismul judetului Neamt" intocmit de Directia Regionala de Statistica Neamt, multumiri doamnei consilier superior Vasilica Dinca