Muţumiri domnului  Dr. Virgil Răzeşu pentru acest material

Distinşi Invitaţi, Dragi Colege şi Colegi de Fundaţie, Onorat auditoriu

Vă rog să-mi permiteţi să vă spun şi eu Bine aţi venit la această seară a Cetăţenilor de Onoare ai Municipiului Piatra Neamţ, o seară pe care ne-o dorim cât mai reuşită şi mai plăcută, care să ne rămână cât mai multă vreme în amintire.

S-ar putea ca unii dintre Dvs. să vă întrebaţi De ce această seară ?

Răspunsul este mai mult de cât simplu: pentru că puţini dintre concetăţenii noştri îi cunosc pe cei care au fost aureolaţi cu acest titlu, nici cetăţenii de onoare nu se cunosc între ei şi, după ştirea mea, o asemenea întâlnire nu a avut loc niciodată.

Este meritorie iniţiativa Fundaţiei noastre „Dreptcredinciosul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt” de a iniţia această întâlnire şi trebuie subliniat că aici este locul unde întotdeauna se petrece ceva, că nu ignorăm nici o dată însemnată de istorie sau aniversările ori comemărările unor oameni de seamă din ţară sau chiar din afara ei, pe care le marcăm prin acţiuni interesante.

Înainte de a vă spune ceva despre Cetăţenii de Onoare, am să vă relatez o istorie interesantă şi, cred eu, plină de semnificaţii. Şi dacă unii dintre cei prezenţi mă vor acuza că apelez la vechea înţelepciune populară a bătutului şeii ca să priceapă nu ştiu cine, n-am să-l cotrazic.

În urmă cu mai mulţi ani, am fost invitat la o reuniunea de-a noastră, chirurgicală, într-un oraş din sudul ţării. Lume multă şi bună, din toată ţara, în mapa reuniunii, alături de programe, prospecte şi alte materiale, am găsit şi o invitaţie la un dialog cu membrii Consiliului Local şi cu reprezentanţii  pri­măriei. Am socotit că este un gest de curtoazie sau de preţuire dacă vreţi, aşa cum se întâmplă şi la noi. Şi ar fi păcat de Dumnezeu să nu recunosc că nicio­dată nu am organizat o manifestare, fără ca administraţia locală şi primăria, să nu ne aprecieze sau, după posibilităţi, să ne sprijine în reuşita manifestării.

Dar, interesându-mă în dreapta şi în stânga am constatat că nu în toate mapele erau asemenea invitaţii, aşa că mi-am propus să dezleg misterul mai târziu şi, într-adevăr, în ziua sorocită, înainte de ora stabilită, a venit un micro­buz de la primărie şi ne-a luat, organizatorul reuniunii şi încă 5 sau 6 persoane.

Când am intrat în localul Primăriei, în holul principal, chiar pe peretele  frontal se afla o placă mare, groasă de marmură roşie – marmura mi-a trezit întotdeauna sentimentul durabilităţii, al continuităţii şi permanenţei – pe care erau încrustate numele cetăţenilor de onoare. E drept, numărul acestora era mult mai mic decât la noi, nouă ne-ar trebui 2 sau 3 pereţi. De asemenea, n-am să vă spun numele localităţii, dar menţionez că primul cetăţean de onoare al urbei era vestitul Anton Pann.

Am mers în sala de consiliu, unde ne-am întâlnit cu Dl. primar şi cu câţiva consilieri, a fost un dialog foarte interesant şi plăcut, ce se întâmplă la Dvs. ? ce facem noi, ce face domnul Pinalti şi câte altele, am primit o sacoşă plină cu albume, CD-uri şi DVD-uri cu aspecte şi imagini din municipiu şi judeţ, cu mu­zică şi altele, ba şi o sticlă de vin din podgoriile din zonă. Bine înţeles că am întrebat de ce, din mulţimea participanţilor la reuniunea medicală, am venit la întâlnire numai câţiva. Şi domnul primar ne-a explicat că este obiceiul ca în cazul unor evenimente importante, administraţia să se intereseze dacă printre ei sunt cetăţeni de onoare ai altor localităţi şi, în semn de preţuire, aceştia sunt invitaţi la un dialog cu membrii consiliului local şi ai primăriei. Domnul primar ne-a mai atenţionat asupra faptului că titlul de cetăţean de onoare nu înseamnă doar o diplomă, ei sunt antrenaţi în toate acţiunile Primăriei, sunt invitaţi şi la şedinţele Consiliului Local, chiar fără drept de vot, şi dacă au ceva de spus, sau sugestii pentru bunul mers al urbei, se ţine seama de acestea.

Consider că o asemenea atitudine este una corectă şi conferă o anumită prestanţă ambelor instituţii.

Pornind la pregătirea acestei seri, am vrut să aflu izvoarele acestei instituţii, de la cine a pornit ideea şi cine au fost primii aureolaţi, atât la noi cât şi în străinătate dar, spre surpriza şi regretul meu, Internetul, atât de darnic în date şi detalii, nu mi-a oferit nici o relaţie. Am tastat Cetîţenii de Onoare ai Parisului dar nu am găsit decât date de după 1990, încât m-am şi întrebat dacă revoluţia din ’89 a avut loc la ei sau la noi.

Am aflat că în 1942, orăşelul Aigle numea «citoyen d’honneur» pe pictorul Frederic Rouge, iar Fernand Contandine, actor şi cântăreţ francez, cunoscut ca Fernandel, deşi născut la Marsilia, a primit titlul de cetăţean de onoare al localităţii Cassina din Italia, în 1957.

Ceea ce este sigur este că între cele două războaie mondiale, instituţia a funcţionat la noi în ţară, dar tăvălugul egalităţii şi echităţii socialiste a desfiinţat-o în paralel cu exacerbarea cultului personalităţii, care ştiţi şi Dvs. cum a sfârşit.

Încercarea de documentare mi-a oferit, totuşi, o mulţime de informaţii interesante din ţară.

Instituţia a luat naştere, la majoritatea Consiliilor Locale în anul 1992, ca şi la noi. Aproape că nu există localitate mai răsărită care să nu aibă cetăţenii ei de onoare. Nu există un statut care să reglementeze condiţiile de acordare şi fiecare Consiliul Local elaborează, conform disponibilităţilor şi fanteziei locale, pro­priul regulament.

Astfel, pot să vă spun că Suceava numără 152 de Cetăţeni de Onoare, iar Craiova 131 până în 2006. Botoşanii au dezvoltat în mod deosebit instituţia şi la începutul lunii iunie vor inaugura un muzeu al Cetăţenilor de Onoare şi al oamenilor de seamă. In câteva judeţe, acordarea titlului a devenit motiv de scandal, insistenţa preşedintelui unui consiliul ducând la acordarea titlului unui interlop cunoscut, în timp ce, într-un municipiu cu mari pretenţii, titlul a fost acordat primarului condamnat pentru 3 ani de zile şi o s-a dus chiar la închi­soare. Cazul a fost destul de mediatizat iar prefectul, întrebat cum este posibil aşa ceva, a declarat că cetăţenii au semnat liste că nu au avit niciodată un primar mai bun şi nu a avut cum sa-i contrazică. Sigur că păstrarea limitelor de decenţă a prestigiului instituţiei ne pot pune la adăpost de situaţiile critice sau chiar rizibile.

În Municipiul nostru,  Instituţia  „CETĂŢENILOR DE ONOARE” a luat fiinţă în anul 1992, când Consiliul Local a iniţiat această acţiune, odată cu acordarea titlului unor per­so­nalităţi care s-au născut ori au trăit şi şi-au desfăşurat activitatea în muni­cipiu sau în judeţul nostru ori, prin activitatea lor, au contribuit la dezvoltarea oraşului sau a prestigiului său în ţară şi în lume.

Primii şi cei mai vechi aureolaţi cu acest titlu :

˜    Jean Auroux, primar, deputat şi fost ministru francez, artizan al înfrăţirii dintre Roanne şi Piatra Neamţ.

˜    Victor Brauner, artistul plastic bine cunoscut, al cărui nume a fost atribuit Liceului de Arte şi

˜    Constantin Lăcătuşu, alpinistul care a arborat drapelul ţării noastre pe înălţimile cele mai mari ale lumii şi pe care îl salutăm cu toată dragostea şi preţuirea noastră.

Timp de 18 ani, până în anul 2009, titlul de CETĂŢEAN DE ONOARE AL MUNICIPIULUI PIATRA NEAMŢ a fost acordat unui număr de 88 de perso­nali­tăţi care au acţionat pentru dezvoltarea sau pentru creşterea prestigiu­lui municipiului.

Dintre cele 88 de titluri :

= 28 au fost acordate postum, ceea ce dovedeşte preţuirea de care s-au bucurat înaintaşii noştri din partea concetăţenilor lor şi este un fapt meritoriu,

= unuia dintre aceştia i s-a retras titlul, în timp ce

= 60 au fost atribuite în timpul vieţii, cei distinşi cu acest titlu putându-se bucura de recu­noş­tinţa semenilor lor.

Mai departe,

= 34 au trecut în lumea umbrelor, după atribuirea calităţii de CTO, iar

= 26 sunt în viaţă, şi

= 10 sunt în faţa Dvs. şi ne bucurăm că au putut răspunde chmării noastre.

Trebuie să vă spun că nu a fost simplu să le dăm de urmă, cei mai mulţi au fost contactaţi dar prinşi cu diferite trebuiur sau aciuni nu pot fi împreună cu noi.

Sigur că m-am aflat în dificultate. Dacă am vorbi mai mult despre cei prezenţi, ar fi nedrept pentru ceilalţi iar Dvs. nu v-aţi putea face o idee generală asupra rosturilor Instituţiei Cetăţeanului de Onoare în viaţa municipiului. După cum ar fi extrem de greu să prezint biuografia fiecăruia dintre cei 88, aşa că am apelat la o grupare, sigur arbitrară, alegând drept criteriu situaţia profesională.

I . Nu întâmplător acordăm întâietate reprezentanţilor ADMINISTRAŢIEI PUBLICE, socotind că ei au fost, de-a lungul timpului, principalii artizani ai dezvoltării cet­ăţii, i-au asigurat con­tinu­itatea şi perenitatea şi jus­tifică atributele localităţii moderne de as­tăzi.

˜    NICU ALBU, primar, prefect şi senator, a fost cel care a iniţiat proiectul liniei ferate Piatra Neamţ-Bacău şi l-a şi ralizat. De asemenea, a pus bazele primei orga­nizaţii a PNL în judeţul nostru.

˜    RAUL CONSTANTIN BOBEANU, fost pre­şe­dinte al Consiliului Judeţean Neamţ, contemporan şi bine­­cunoscut de către noi, s-a înscris cu o activitate meritorie pri­vind dezvoltarea zonei municipiului şi a zonei, dar plecat dintre noi înainte de vreme.

˜    DUMITREASA GHEORGHE, fost vice-primar, matematician şi dascăl de primă mărime, s-a implicat în mod direct în moder­nizarea municipiului.

˜    VASILE OUATU, fost vice-primar şi cunoscut prosper om de afaceri.

˜    În fine, GHEORGHE ŞTEFAN, primarul în funcţie al municipiului Piatra Neamţ, cunoscut în toată ţara nu numai pentru iniţiativele sale deosebite în progresul şi cunoaşterea localităţiii, ci şi pentru con­tri­buţia adusă la dezvoltarea sportului.

1. Categoria următoare aparţine unor PERSONALITĂŢI DEOSEBITE, CU CARACTER NAŢIONAL, care, prin acti­vi­ta­tea lor, au depăşit aria interesului local şi ar putea fi reven­dicate de oricare altă localitate din ţară. În această calitate :

˜    Mareşalul ION ANTONESCU este cel căruia i s-a retras titlul. Nu doresc să deschid cutia Pandorei şi să pun în situaţii delicate instituţiile noastre. Ca simplu cetăţean, îmi exprim părerea de rău că nu ştim să ne preţuim istoria. Ea înseamnă fapte consumate, trecute, dar fără istorie n-am fi nimic. Şi ar tre­bui să considerăm istoria aşa cum s-a petrecut, cu bunele şi rele ei. Cu atât mai mult cu cât se pretează la interpretări din cele mai diverse.

˜    IULIAN ANTONESCU, om de ştiinţă de mare valoare, muzeograf, cerce­tător al isto­riei noastre vechi şi moderne, vorbitor dăruit, care făcea sălile de conferinţe neîncă­pătoare, cu discursuri pline de tâlc şi înţelepciune.

˜    ION LUCA CARAGIALE, revizor şcolar pentru judeţele Neamţ şi Suceava şi membru al Societăţii Asachi din Piatra Neamţ, marele dramaturg şi scri­itor.

˜    IULIA HĂLĂUCESCU, plastician, Doamnă a Acuarelei româneşti, cea care a oglindit în creaţiile sale, nu numai frumuseţea  florilor ci şi bogăţia na­turii şi a oamenilor de pe aceste meleaguri, artist de largă recu­noaş­tere inter­naţională, trecută în nefiinţă în urmă cu puţini ani.

˜    CALISTRAT HOGAŞ, cărturar şi scriitor, trăitor în oraşul nostru, dascăl şi director al liceului Petru Rareş, care a hălăduit prin munţii Neamţului şi i-a descris frumuseţile şi obiceiurile.

˜    Gh. T. KIRILEANU, mare erudit şi cărturar, bibliotecar al Casei Regale, deţinător al unei biblioteci vaste care consti­tuie un fond documentar de mare valoare pentru Biblioteca judeţeană, care îi poartă numele, care şi-a trăit ultimii ani cu domiciliu forţat în Piatra Neamţ şi de sfârşitul nedemn al căruia ne putem considera cu toţii vinovaţi.

˜    CONSTANTIN MĂTASĂ, preot şi arheolog de mare vocaţie şi profunzime, care a întemeiat muzeul de arheologie din Piatra Neamţ şi a desfăşurat o activitate de cercetare şi memorialistică fără egal.

˜    ANDREI ŞERBAN, cunoscut regizor care a dus faima şcolii regizorale ro­mâ­neşti în toată lumea şi care nu şi-a renegat niciodată originile.

˜    CONSTANTIN VOREL, farmacist cunoscut în ţară şi în lume pentru produsele sale pe bază de plante, înaintemergătorul instituţiei de astăzi care-i poartă numele.

1. Următoarea grupă aparţine MILITARILOR, EROI AI PATRIEI, cei care au lup­tat pentru glia străbună şi pentru apărarea graniţelor sale, pentru o Românie Mare şi Unită.

˜    NICOLAE-IONIŢĂ DĂSCĂLESCU, general de brigadă, erou al Primului Răz­boi Mon­dial, distins în luptele de la Slănic Moldova, decorat de gene­ralul Ber­thelot, comandantul misiunii franceze în România. Şi el, ca şi Gh.T. Kiri­­leanu, a avut un sfârşit pe care nu-l me­rita, dar care nu şi-a dezminţit dem­nitatea de militar în care a trăit şi a refuzat recu­noaş­terea şi recom­pen­se­le oferite chiar în timpul regimului trecut dar venite, din păcate, prea târziu.

˜    CONSTANTIN  DURICAN, maior în armata noastră, distins în luptele din Mol­­dova şi Basarabia, trecut în cele veşnice la 7 zile după ce a împlinit vârsta de 100 de ani.

˜    CONSTANTIN TODICESCU, colonel, distins în luptele din prima parte a ce­lui de Al Doilea Război Mondial, care a cunoscut de­gra­darea şi mizeria regi­mu­lui comunist, dar care a avut şansa reabilitării după revoluţia din ’89.

˜    GHEORGHE VASILESCU, ajuns şi el la gradul de general-maior, luptător pe ambele fronturi de est şi de vest dar, convins ca militarii nu au dreptul şi nu pot să facă politică, a refuzat să devină membru P.C.R şi a fost scos din rândurile armatei şi pensionat forţat.

IV.În aceeaşi categorie, a eroilor sunt cuprinşi cei care au militat şi s-au sacrificat pentru unitatea naţională şi s-au ridicat împotriva dez­mem­brării teritoriului nostru, şi au făcut parte din rezistenţa împotriva comnismului.

˜    PETRU GODIAC,

˜    ILAŞCU ILIE,

˜    ANDREI IVANŢOC,

˜    ALEXANDRU LEŞCO şi

˜    TUDOR PETROV-POPA, componenţi ai Grupului Ilaşcu, a căror nefericită dar curajoasă soartă este bine cunoscută şi încheiată atât de târziu, care au petrecut ani de zile în cuşca de fier cu zăbrele a unor zmintiţi, distinşi ca eroi şi recompensaţi cu înalte distincţii ale ţării. De altfel, pot să vă spun că multe localităţi din ţară le-au conferit titlul de CTO al localităţilor lor.

˜    În aceeaşi categorie, a eroilor care au suferit pentru dreptate şi libertate de care bucurăm însă, pe care îl  putem îmbrăţişa cu dragoste şi pe care îl putem aplauda este domnul GRIGORE CARAZA, luptător anticomunist, care a făcut ani grei de închisoare şi care nu s-a îndoit niciodată de virtuţile poporului nostru şi care a scris, cu demnitate şi realism, despre cumplitele momente petrecute în închisorile comuniste. Deşi după eliberarea din închisoare a cunoscut viaţa de pe meleaguri mai bine rostuite, a revenit la matcă şi a ales să-şi trăiască viaţa aici, în municipiul nostru.

1. Ca oameni care cunoaştem importanţa şi valoarea prieteniei şi a întra­ju­to­rării, care ne-am bucurat de demersurile şi acţiunile lor, îi numin pe cei pe care îi considerăm PRIETENI AI  MUNICIPIULUI nostru şi ai cetăţenilor săi, pentru că au simţit şi simt româneşte şi au manifestat cele mai bune sentimente faţă de noi :

˜    LOUIS BARJON, consilier al oraşului Roanne şi fondator al Asociaţiei Ora­şelor Mijlocii, din care facem parte şi noi

˜    EMILIO LOPEZ BERENGUER, primar al oraşului înfrăţit cu noi, Ma­nilva, din Spania.

˜    LUIGI BODO, unul dintre managerii cei mai importanţi ai zonei şi ai ora­şului nostru, care s-a identificat cu nevoile cetăţii şi care şi-a câştigat dreptul de a pierde atri­butul de străin, prezenţă activă în toate acţiunile munici­palităţii. Nu cred că cineva i-ar pitea pune la îndoială dragostea pentru zona noastră şi preţuirea pentru oamenii cetăţii.

˜    MICHEL DERINCK, primar al localităţii Villerest din Franţa.

˜    ROLAND DEVIS, primarul oraşului Riorges din Franţa.

˜    GILBERTO GIUFFRIDA, primar al oraşului Beinasco din Italia.

˜    JEAN-JAQUES LADET, primarul localităţii Mably, din Franţa.

˜    ARNOLD GERARDUS MARIA LEMPERS, olandezul, nu zburător, ci ctitor al Centrului pentru Copii Handicapaţi din Piatra Neamţ, instituţie de mare amploare şi importanţă pentru zona noastră.

˜    MAXIM LEVY, primar al localităţii Lod din Israel.

˜    YVES NICOLIN, primar al Municipiului Roanne.

˜    IVAN VASILIEVIXI SIMCO şi

˜    ION ŞĂRBAN, primari ai oraşelor Hliboca şi, respectiv, Orhei, din Republica Moldova, localităţi înfrăţite cu municipiul nostru.

1. Acordăm preţuirea cuvenită SLUJITORILOR ARTELOR de toate categoriile, actori, pic­tori şi sculptori, slujitori ai audio-vizualului şi a al­tor forme de artă, care şi-au pus măiestria şi talentul în slujba seme­nilor lor :

˜    ANDA LOUISE BOGZA, soprană de certă valoare, care a concertat şi concertează pe marile scene lirice ale Europei şi ale lumii, prim solită a Operei din Praga. Pot să spun că am contactat-o dar se află departe de ţară.

˜    POMPILIU CLEMENT, sculptor de talent, creatorul unor opere de arhi­tectură monu­men­tală, nemuritoare din muniipiul nostru.

˜    EDUARD COVALI, îndrăgit om de teatru, care a contribuit la apogeul Tea­tru­lui Tineretului, la care a contribuit prin talentul şi calităţile sale umane şi spi­rituale.

˜    SIDONIA HOGAŞ, fiica marelui scriitor, pe care unii dintre noi au mai prins-o în viaţă, care dato­rită unui accident a renunţat la cariera de pianistă dar a îndrumat şi a format multe generaţii de pianişti din oraş.

˜    IOAN HOLENDER, unul dintre cei mai preţuiti manageri ai artei, fost di­rec­tor al Operei din Viena, în repetate rînduri director al festivalurilor Enes­cu de la Bucureşti şi care ne-a onorat şi pe noi în calitate de director al Festivalului “Vacanţe Muzicale la Piatra Neamţ”.

˜    DRAGA OLTEANU MATEI, actriţa cu un palmares teatrologic şi cinema­tog­rafic de invidiat, preferată a marelui public, care odată cu pensionarea s-a stabilit în municipiul nostru unde dove­deş­te o neodihnă deosebitî şi unde a întemeiat o trupă de teatru popular, Teatrul Vostru.

˜    VASILE MURARU, îndrăgit şi cunoscut actor al teatrului de Comedie din Bucureşti,

˜    ADRIA PAMFIL-ALMĂJEAN, doamnă a cuvântului rostit, cu un talent şi o dicţie de invidiat, care până mai ieri ţinea cu sufletul la gură, sălile pline, dornice să o asculte.

˜    PETRU PETRESCU, artist plastic cunoscut în ţară şi în lume, iniţiator al unor proiecte  urbanistice de amploare.

˜    VINCENZO PUŞCHIAZIS, care a dăltuit în piatră multe dintre monumentele municipiului.

˜    MIHAELA RĂDULESCU, îndrăgită şi de mare succes realizatoare de programe şi emisiuni de televiziune şi spectacole.

˜    MIHAI TRĂISTARIU, solist vocal, care a câştigat numeroase premii la con­cur­surile internaţionale şi la Eurovision.

˜    LAURA VASILIU, tânăra actriţă care, odată cu filmul lui Mungiu, 4 luni, 3 săp­tămâni şi 2 zile a cucerit întreaga lume, ca mesager al artei cine­mato­gra­fice româneşti.

˜    SIMONA VASILIU CHINTILĂ, pictor de mare prestigiu dar trecută, nu de multă vreme, în lumea drepţilor.

1. Alţi dăltuitori în timp şi vreme, sunt MÂNUITORII DE CONDEI :

˜    DUMITRU ALMAŞ, scriitor controversat, dar care a zugrăvit în creaţiile sale traditţiile şi realităţile societăţii noastre.

˜    ADRIAN ALUI GHEORGHE, talentat mânuitor al condeiului, scriitor şi pu­blicist, ancorat în rea­lităţile şi problematica vieţii cetăţii, directorul Di­rec­ţiei de Cultură, Culte şi Patrimoniu.

˜    IOAN DRĂGAN, dascăl dăruit al şcolilor din Piatra Neamţ şi Tighina, pu­bli­cist şi păs­tră­tor de tradiţii, făuritor al unei opere scriitoriceşti de cea mai mare valoare.

VIII.PROFESORII şi DASCĂLII, păstrători şi răspânditori ai culturii şi ai tradiţilor învă­ţămân­tului naţuinal, merită un loc aparte, pentru că ei au crescut generaţii după generaţii, au luminat minţile celor în formare, în spiritul dragostei de ţară şi al comorilor ei, constituind un grup reprezentativ :

˜    VICTOR ANDREI, dascăl dăruit şi prolific scriitor pe teme referitoare la zona noastră.

˜    CONSTANTIN BORŞ, profesor universitar, somitate în materialele de con­strucţii, premiat de Academia Română, visiting pro­fessor al unor universităţi din Europa şi America.

˜    ALEXANDRU GHEORGHIU, profesor universitar emerit, specialist de primă mărime în domeniul construcţiilor.

˜    IONIŢĂ ICHIM, profesor, geograf, autor a peste 200 de lucrări de spe­cialitate, trecut şi el în lumea umbrelor.

˜    GHEORGHE LALU, magistrat, deputat, prieten al unor oameni de seamă (Enes­cu, mareşal Averescu, Simion Mehedinţi), constructor de şcoli şi mare că­lător ; a avut un sfârşit nedemn, obligat să trăiască de pe urma lecţiilor acord­ate unor copii de către soţia sa, franţuzoaică.

˜    GHEORGHE MĂCĂRESCU, magistrat şi deputat, prieten apro­piat al lui Maniu, Mi­ha­lache, Călinescu, Şeicaru şi Cezar Pe­trescu, care s-a pronunţat împotriva tra­ta­tului Ribbentrop-Molotov şi a sfârşit în închisoarea Ocnele Mari fără mă­car să fi fost judecat.

˜    PAUL MIHĂELESCU, inginer şi profesor universitar, care a condus nu­me­roase Co­mi­sii de specialitate ale Academiei, cu contribuţii valoroase în dome­niul tele­co­municaţiilor.

˜    IOAN NEGRE, profesor, revizor şcolar şi publicist, a militat pentru tran­sfor­marea gimnaziului nemţean în liceu şi pentru acordarea numelui lui Petru Rareş acestuia.

˜    VASILE POSTOLICĂ, profesor universitar, matematician de clasă, cu­nos­cut în Europa şi  America pentru activitatea de cercetător şi contribuţii în do­me­niul matematicii.

˜    IOAN I. SCURTU, profesor universitar, istoric, care a publicat multe studii şi lucrări de valoare în domeniu, membru al Academiei Oamenilor de Şti­inţă.

˜    MIHAI STAMATIN, profesor şi director preţuit al liceului Petru Rareş, ne priveşte şi astăzi, alături de Calistrat Hogaş şi Ion Negre, de pe basorelieful din faţa liceului, este cel care a descoperit şi a des­cris peştele fosil care-i poartă numele Rhombus Stamatini.

˜    ALEXANDRU ŢĂRANU, dascăl dăruit, care a făcut mult pentru copiii lo­cului, mai ales prin activitatea desfăşurată în cadrul Palatului Copiilor, con­tri­buind la dezvoltarea spiritului de iniţiativă şi a inventivităţii celor mici.

˜    IOAN ZENEMBISI, unul din patriarhii învăţământului şi ai matematicii nem­ţene, for­mator al mul­tor generaţii de specialişti, descoperitor al unor ta­len­te autentice pe care le-a ajutat şi le-a îndrumat să devină matematicieni ai lumii.

IX. Din categoria MEDICILOR, a celor care s-au îngrijit de sănătatea popu­laţiei şi au făcut din municipiu un centru medical de tradiţie şi prestigiu, amintim pe:

˜    COSTACHE ANDONE, ultimul reprezentant al generaţiei de aur a medi­cinii nemţene, cea care a închegat aici, la Piatra Neamţ, vatra unui centru medical de prestigiu, personalitate complexă şi polivalentă, cu o contribuţie deosebită la dez­vol­tarea oraşului, căruia nu i-a fost străin nimic din viaţa co­mu­nităţii noastre, decan de vârstă al Cetă­ţenilor de Onoare ai Municipiului şi membru fondator al Academiei Oamenilor de Ştiinţă.

˜    GHEORGHE IACOMI, întemeietorul şcolii de chirurgie a Neamţului, unul dintre medicii dăruiţi care au militat pentru dezvoltarea centrului medical nemţean, împătimit al dru­me­ţiilor şi care a descris nu numai frumuseţile Muntelui Ceahlău şi a Lacului dintre munţi ci şi oamenii acestor meleaguri în “Legendele Ceahlăului”.

˜    TODICĂ KIRILEANU, chirurg toracic, unul dintre puţinii medici ai spe­cia­lităţii, cu contribuţii de valoare în combaterea tuberculozei din ţara noastră.

˜    SOCRAT LALU, profesor universitar, a organizat învăţământul far­ma­ceutic la Iaşi şi Bucureşti, un mare propagator al medicinii româneşti în Europa şi Ame­rica.

˜    MARIUS-VIRGIL MICŞA, întemeietor al disciplinei de oftalmologie în zonă, animator de prestigiu al teatrului şi a culturii.

˜    SIMION-MINEL PURICE, profesor universitar, apreciat in­ternist, care a condus cu com­petenţă Institutul de Me­di­cină Internă “N. Gh. Lupu” din Bu­cureşti, desemnată de UNESCO uni­tate model pentru medicina internă din întreaga Europă.

˜    ERNEST INGUREANU, profesor universitar, unul dintre cei mai mari para­zi­tologi ai ţării şi ai Europei, angajat al O.M.S., ca expert în bolile parazitare şi tropicale, care a contribuit, alături de Mihai Ciucă şi alţii, la eradicarea paludismului de la noi şi din multe ţări ale lumii.

Cu voia Dvs.,

˜    VIRGIL RĂZEŞU, subsemnatul, membru al Academiei de Me­di­cină şi al Aca­demiei Oamenilor de Ştiinţă, organizator a 30 de Reuniuni ale Chi­rurgilor din Moldova.

1. În sfârşit, un grup care nu poate lipsi, aparţine SPORTIVILOR :

˜    VIRGIL BĂRBUCEANU, cu merite deosebite în dezvoltarea activităţii hipice din zonă.

˜    GAROAFA CANTEMIR, antrenoare şi animatoare a canotajului nostru.

˜    CONSTANTIN CUCIUC, animator al fotbalului nemţean.

˜    LUMINIŢA DINU-HUŢUPAN, componentă a lotului naţional de handbal femi­nin, care a adus atâtea trofee sportului nostru.

˜    VALENTIN GAVRIL, profesor de sport şi animator al culturii fizice,

˜    CONSTANTIN GRIGORIU, magistrat, mare animator ai fotbalului şi unul dintre întemeietorii clubului pietrean de fotbal.

˜    OTTO-CAROL HEEL, profesor, a contribuit la dezvoltarea mişcării hand­balistice.

˜    VLADIMIT LAŞCU, cu meritul de a fi militat pentru trecerea educaţiei fizice şi sportului de la dex­te­rităţi la obiectele normale de studiu, care a acţionat mai ales la dezvoltarea schiului de performanţă în zonă.

˜    TRAIAN NICOLAU, speranţă a fotbalului, din păcate accidentat pe terenul de fotbal, accident soldat cu o amputaţie de membru inferior, care l-a pus în situaţia de a privi jocul cu balonul rotund numai de pe marginea terenului.

˜    PETRU PALEU, animator de seamă al handbalului masculin, care a obţinut, cu echipele sale, multe trofee pentru municipiu.

˜    ŢOC OVIDIU, antrenor emerit de handbal, mare animator al sportului în zona noastră, care a contribuit la creşterea prestigiului municipiului nostru, în rândul marilor echipe naţionale de handbal.

Fără îndoială că această separare pe categorii, profesii sau domenii de activitate este arbitrară şi artificială, pentru că Cetăţenii de Onoare ai Muni­ci­piu­lui nu s-au limitat, în activitatea lor, numai la domeniul pentru care s-au pregătit, ci s-au manifestat pe planuri diferite şi întotdeauna în beneficiul cetăţii şi al locu­ito­rilor ei.

Iniţiativa de a-i desemna, dintre seme­nii noştri, pe cei care au făcut ceva în plus şi meritoriu pentru cetate şi pentru viitorul acesteia, este o iniţiativă care cinsteşte administraţia şi trebuie să con­tinue, ca o datorie de onoare.

Sunt mulţi cei care nu mai sunt printre noi dar care ar trebui să se bucure de recunoştinţa noastră şi să fie încununaţi cu acest titlu, după cum sunt încă mulţi contemporani care ar merita pe drept această calitate. Niciodată nu e prea târziu să-i cunoaştem, să-i recunoaştem şi să-i înscrim în galeria celor care au binemeritat recunoaş­terea publică. Să nu ne temem niciodată că vor fi prea mulţi.

Activitatea Cetăţenilor de Onoare trebuie mai bine cunoscută, pentru a constitui exemple şi modele, stimulente de valoare pentru tineretul de astăzi şi de mâine, pentru înscrierea lor în circuitul valorilor perene ale societăţii şi ale umanităţii.

LISTA CETĂŢENILOR DE ONOARE AFLAŢI ÎN VIAŢĂ

• ADRIAN ALUI GHEORGHE,
• ANDONE COSTACHE,
• ANDREI ŞERBAN
• BODO LUIGI,
• BOGZA ANDA LOUISE,
• CANTEMIR GAROAFA,
• CARAZA GRIGORE
• DINU-HUŢUPAN LUMINIŢA,
• DUMITREASA GHEORGHE,
• HOLENDER IOAN,
• HEEL OTTO-CAROL
• LĂCĂTUŞU CONSTANTIN
• MURARU VASILE,
• OLTEANU MATEI DRAGA,
• OUATU VASILE
• PAMFIL-ALMĂJEAN ADRIA
• PALEU PETRU
• PETRESCU PETRU,
• POSTOLICĂ VASILE,
• RĂDULESCU MIHAELA,
• RĂZEŞU VIRGIL,
• SCURTU IOAN,
• ŞTEFAN GHEORGHE
• TRĂISTARU MIHAI,
• VASILIU LAURA,
• ZENEMBISI IANI.

LISTA CETĂŢENILOR DE ONOARE DE DUPĂ ANUL 2005

1. CARAZA GRIGORE,

2. HOLENDER IOAN,

3. HUŢUPAN LUMINIŢA,

4. MURARU VASILE,

5. OLTEANU-MATEI DRAGA,

6. PETRESCU PETRE,

7. RĂDULESCU MIHAELA,

8. ŢOC OVIDIU, decedat

9. TRĂISTARIU MIHAI,

10. VASILIU-CHINTILĂ SIMONA, decedată

11. VASILIU LAURA