► Destinaţia: Mănăstirea ortodoxă de maici de la Agapia 


â–º Hram: Sf. Arh. Mihai ÅŸi Gavril
► Localizare: sat Agapia-mănăstire, comuna Agapia, judeţul Neamt, cod 617010
â–º Contact: 0233.244 736, 0233.244 618
► Căi de acces: Plecând din Piatra Neamţ - pe DN15C - Dobreni - Bodeşti - Oşlobeni - Crăcăoani - Bălţăteşti - Săcăluşeşti - la stg. Agapia
â–º Lista monumentelor istorice 2004: nr. 294, cod Nt-II-a-A-10627
â–º Datare: sec XVII- XIX
► Obiective turistice vecine: muzeul mănăstirii, mănăstirea Agapia Veche (Agapia din Deal), casa memoriala Alexandru Vlahuţă de la Agapia, mănăstirea Varatic, Biserica "Schimbarea la Faţă" - 1844 - Văratic, mormântul Veronicăi Micle de la Varatic, Căminul de bătrâne "Cuvioasa Nazaria" - Varatic, Codrii de Aramă, Codrii de Argint
â–º Galerie foto:Â 15.06.2008
► Cazare: alege un hotel, o pensiuni din preajma mănăstirii
► Facilităţi: semnal telefonie mobila, parcare spaţioasă, magazin bisericesc, posibilitatea de cazare, lucrări de artizanat realizate de măicuţe, calitatea drumului - foarte buna P. Neamţ - Tg. Neamţ (covor asfaltic 2009)
► Scurtă descriere a mănăstirii Agapia: "Mănăstirea Agapia este formată din mănăstirea propriu-zisă şi satul ce o înconjoară - este una din cele mai mari aşezări monahale din România. Îniţial locuită de călugări, Agapia este populată din 1803 de maici, al căror număr se apropie azi de 400.
Cel ma vechi aşezământ monahală de pe aceste locuri a fost un schit, situat la 2 km depărtare de actuala mănăstire, în munte. Potrivit tradiţiei el a fost întemeiat în veacul al XIV-lea de Agapie, un călugăr de la Mănăstirea Neamţ, retras în sihăstrie aici, împreună cu câţiva ucenici. Cele mai vechi documente care menţioneză acest schit, cunoscut sub numele de Agapia din Deal sau Agapia Veche, datează din secolul al XV-lea.
Schitul de la Agapia din Deal a devenit neîncăpător pentru obştea monahală în continuă creştere, ceea ce a determinat, la începutul sec. al XVII-lea strămutarea majorităţii căluărilor împreună cu gospodăria şi anexele, în vale, pe locul actualei mănăstiri. Biserica noului aşezământ, numit Agapia din Vale, cu hramul Sfinţilor Arhangheli Mihai şi Gavril, a fost construită între 1642-1644, de hatmanul Gavril Coci, fratele lui Vasile Lupu, domnul Moldovei, şi de soţia sa Liliana Cneahina, şi sfinţită în anul 1647. Ctitorii au înzestrat mănăstirea nou zidită cu iconostas, diferite obiecte necesare cultului şi moşii.
Incendiată ÅŸi grav avariată în timpul Eteriei (1821), Agapia din Vale a fost reparată în 1823, prin grija stareÅ£ei Elisabeta, sora Mitropolitului, Veniamin Costachi. Importante lucrări de construcÅ£ie, care au modificat aspectul bisericii lui Gavril Coci, au fost întreprinse între 1858-1862, în vremea stareÅ£ei Tavefta Ursache; cu aceeiÅŸi ocazie, biserica ÅŸi iconostasul au fost pictate de Nicolae Grigorescu.  Â
Noi reparaţii au fost necesare după incendiul din 1903. Biserica a fost restaurată în deceniul al şaptelea al secolului al XX-lea, iar între anii 1996-2004, s-au efectuat ample lucrări de consolidare ale bisericii - catedrale şi chiliilor precum şi lucrări de restaurare a picturii.
Arhitectura bisericii prezenta iniţial un plan triconic, compartimentat în altar, naos, pronaos şi un exonartex îngust. Cu ocazia reparaţiilor din secolul al XIX-lea, s-a înlăturat peretele dintre naos şi pronaos, marcat acum de o arcadă, precum şi cel dintre pronaos şi exonartex, înlocuit de trei arcade sprijinite pe coloane, adăugandu-se în vest o încăpere spaţioasă, supraetajată de o veşmântărie care a preluat rolul exonartexului. Tot acum s-a adăugat proscomidiarul şi s-a înălţat diaconiconul la nivelul întregii bisericii. Deasupra naosului se înalţă turla zveltă, aşezată pe o boltă moldovenească (sistem de arce piezişe, sprijinite pe pandativi). Decorul arhitectural actual, în stil neoclasic, este format din arcade semicirculare false, sprijinite pe pilaştri canelaţi simulaţi în tencuială, realizat cu ocazia reparaţiilor de la mijlocul secolului al XIX-lea.
Pictura, executată de Nicolae Grigorescu în ulei, în periaoda 1859-1861, reprezintă o culme a artei religioase româneşti din veacul al XIX-lea. Programul ansamblului este concentrat, fiind compus din câteva teme esenţiale pentru iconaografia unei biserici ortodoxe: Isus Pantocrator cu apostolii, prooroci şi evenghelişti în turlă; Maica Domnului cu Pruncul, Dumnezeu Tatăl, îngeri şi sfinţi ierarhi în altar; Naştere şi Învierea Domnului în naos, deasupra absidelor laterale, glorificări ale lui Isus şi Maicii Domnului cu Puncul în semicalotele absidelor laterale, Binecuvântarea pruncilor, Rugăciunea din grădina Ghetsimani, Drumul crucii şi Punerea în mormânt, Intrarea în Ierusalim în naos şi pronaos ; Sfânta Treime, Dumnezeu creând cerul şi pământul, Dumnezeu despărţind lumina de întuneric în calotele pronaosului; sfinţii militari, mucenici şi muceniţe, sfinţii cuvioşi şi cuvioase, în registrul inferior din naos şi pronaos. Nicolae Grigorescu şi-a depăşit contemporanii, ancoraţi în academism, realizând la Agapia portrete şi peisaje pline de viaţă, armonie şi sănătate. Artistul şi-a căutat uneori modelele în pictura Renaşterii şi barocului, inspirându-se din operele lui Rafael, Tizian sau Rembrand. Icoana Cina cea de Taină are ca model celebra compoziţie a lui Leonardo da Vinci. Icoana Sfântului prooroc Daniil, din nord, este autoportretul tânărului Grigorescu. Aici poate fi admirată una dintre cele mai vechi icoane din ţară, înfăţisând pe Maica Domnului cu Pruncul, operă artistică de autentică tradiţie bizantină."
 Sursa pentru descriere obiectiv: broşură vândută de mănăstire, editată de arh. Adrian Marinel, DTP- Gheorghe Koosch
Â
Lacase de cult
-Â 