► Destinaţia: Lacul Izvorul Muntelui - cel mai mare lac antropic (atificial) amenajat pe râurile interioare din România - cunoscut şi sub numele Lacul Bicaz

► Localizare: lacul este situat la poalele masivului Ceahlău, în spatele impresionantului baraj Bicaz ridicat pe Bistriţa în anul 1950-1960, potrivit proiectului realizat de ing. Dimitrie Leonida. Piatra Neamţ se află la 25 de km de lac iar Bicazul la 5 km.

► Căi de acces: Piatra Neamţ - pe DN 15 - Alexandru cel Bun - Pângăraţi - Tarcău - Bicaz sau venind de la Târgul Neamţ - DN 15 B - Vânători Neamţ - Piprig - Poiana Teiului - Hangu - Bicaz sau de la Durău - Ceahlău

► Obiective turistice vecine: Cheile Bicazului, Lacul Roşu, muzeul de istorie de la Bicaz, păstrăvăria de la Potoci, mănăstirea Buhalniţa - Hangu (1626), staţiunea Durău, Izvorul Muntelui, Masivul Ceahlau

► Atracţii: În perioada verii, din porturile amenajate pe cele două maluri din apropierea barajului, turiştii pot porni în plimbări de 30 min cu vaporaşul (10 ron), cu hidrobiciletele sau bărcile cu motor (100 ron). Pescarii se pot bucura de mrean, lostriţă, plătică, păstrăvi, obeţi, clean, scobar. La Potoci gurmanzii au parte de specialităţi pe bază de păstrăvi. Cei mai liniştiţi pot admira lacul de pe o terasă plutitoare - asta dacă nu au rău de mare şi chiar se pot caza pe lac sau pe malul acestuia. Pentru cei ce nu agreează aglomeraţia le recomand aceleaşi distracţii pe lac dar la capătul opus şi anume în dreptul satului Ceahlău după ce aţi traversat Viaductul Poiana Teiului >>, cand ajungeţi în centru comunei faceţi la stânga catre Primărie, şcoală şi la max 1 km ajungeţi pe un platou unde puteţi campa, face plajă, plimba cu vaporaşul, pescui, innota (cu grijă insă avănd în vedere adancimea şi curenţii) - vezi locul >>.  Pentru iubitorii de natură - călătoria cu maşina de pe baraj până la coada lacului - Piatra Teiului - e o adevărată încântare pentru ochi, mă refer la cadrul natural şi mai puţin la calitatea drumului. Şoferi - fiţi atenţi la drumul care şerpuieşte mai pe tot parcursul acestui tarseu şi la secţiunile în lucru - la consolidări şi supralărgiri, circulaţie pe un singur fir. Alimentaţi-vă maşina la Bicaz pentru că următoarea benzinărie e la aprox. 35 km - Poiana Teiului şi Grinţieş respectiv după încă 30 km - Târgul Neamţ. Semnal la telefonul mobil aveţi pe tot traseul.

Lacul Bicaz este singurul loc din Moldova unde se pot practica sporturi nautice de la ski la scufundări.

► Scurtă descriere: Lacul Izvorul muntelui este supranumit “marea dintre munţi“ fiind singurul lac de interior pe care se serbează “Ziua Marinei“ (15 august). Lacul are o lungime de  35 km, se întinde în dreptul mai multor localităţi: Bicaz, Ceahlău, Hangu, Poiana Teiului. Perimetrul mediu al lacului este de 71 km.

► Vezi: fotografii cu Lacul Bicaz – august 2009 >>

► Destinaţia: Barajul Izvorul muntelui cunoscut şi sub denumirea de Barajul Bicaz fiind cel mai mare baraj de greutate de pe râurile interioare din România fiind depăşit de Porţile de Fier I) şi al 3-lea dintre cele mai înalte baraje din România

 ► Localizare: se află pe râul Bistriţa, bazinul hidrografic Siret,  la câţiva km de oraşul Bicaz - in amonte, judeţul Neamţ

► Căi de acces: Piatra Neamţ - pe DN 15 - Alexandru cel Bun - Pângăraţi - Tarcău - Bicaz sau venind de la Târgul Neamţ - DN 15 B - Vânători Neamţ - Piprig - Poiana Teiului - Hangu - Bicaz

► Obiective turistice vecine: Cheile Bicazului, muzeul de istorie de la Bicaz, Lacul Izvorul Muntelui, păstrăvăria de la Potoci, mănăstirea Buhalniţa - Hangu (1626), staţiunea Durău, Izvorul Muntelui, Masivul Ceahlau

► Scurtă descriere: Apa acumulată în Lacul Izvorul Muntelui este folosită pentru producerea de energie electrică la cetrala hidroelectrică Stejaru, comuna Pângăraţi, la aprox.15 km de baraj, spre Piatra Neamţ

Detalii tehnice:

• Proiectant: ISPE+ICSE BucureÅŸti
• Constructor: TCH BucureÅŸti
• Beneficiar: Ministerul Industriei Grele
• Perioada execuÅ£iei: 1950-1960
• Caracteristici tehnice: baraj de greutate avand 127 m înălÅ£ime, 119 m grosime la bază, 435 m - lungime coronament, 513 m - nivel normal de retenÅ£ie, 1,230 mil.m. .. volum de apă
• sursa - placa de marmură situată lângă punctul de pază al barajului, Hidroelectrica S.A., Sucursala Hidrocentrale BistriÅ£a

Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici - Filiala Neamţ - a ridicat, la capătul barajului, o cruce comemorativă pentru cei care, obligaţi fiind să muncească la acest edificiu, crezând în Dumnezeu şi patrie, le închină această cruce pentru chinurile suferite, pentru jertfa şi supremul lor sacrificiu, pentru credinţei pentru care au luptat. Glorie eternă!

â–º Vezi: fotografii cu barajul Bicaz - mai 2009 >>

► Destinaţie: rezervaţia acvatica - Lacul Cuiejdel

► Localizare: comuna Gârcina, judeţul Neamţ, munţii Stânişorei, la 25 km de Piatra Neamţ

► Căi de acces: Există cel puţin două modalităţi de acces la lac şi anume:

a) Piatra Neamţ - cartier Dărmăneşti - Ocol - Dobreni - Bodeşti - Crăcăoani (la stanga în centrul satului) - Magazia (drum dificil) - Cracăul Negru (paralel cu parâul) şi apoi pe un drum forestier parţial modernizat;

b) Piatra Neamt - Ocol - la stânga  în intersecţie catre centrul comunei Gârcina - satul Cuiejdi (până aici este un drum foarte bun) - schitul de călugări de la Cuiejdi şi apoi pe un drum forestier destul de bun. În dreptul unei stâni (pe care am găsit-o în 2007-2009) există un platou unde se poate parca şi drumul poate fi continuat (recomandat) cu piciorul sau ATV-ul pe pajişte (până în 2007) / un drum în lucru (începând cu vara lui 2009)  şi sperăm ca în 2010 să îl putem urca cu auto până la lac peste două dealuri. Cadrul natural până la lac e o adevărată minunăţie - cu siguranţă o să vă determine să opriţi destul de des pentru a face  fotografii. Distanţa dintre stână şi lac e presărată cu multe flori de camp rare - aviz amatorilor care doresc să le studieze sau să le culeagă pentru ceaiuri sau alte preparate. Aici veţi găsi cel mai mare şi curat cimbrişor. Dacă aveţi curiozitatea puteţi cobora în pârul Cuiejdi din dreptul parcării improvizate şi veţi descoperi o mică cascadă şi o piatra frumos şlefuită de forţa apei.

c) pentru cei ce cunosc zona se poate ajunge, venind dinspre Gârcina, la celălalte doua lacuri mai mici aflate în aval de lacul mare şi anume: atunci cand se ajunge la un platou unde creşte soc şi se depoziteaza material lemnos se traversează un podeţ (din dreapta) şi după aproximativ 1 km se termină drumul si se ajunge la coada lacului.

► Atenţionări: dacă nu cunoaşteţi traseul (varianta b) există şanse să vă rătăciţi neexistând indicatoare, persoane care să vă ajute, apoi este o zonă unde puteţi întalni mistreţi şi urşi (din spusele unui grup de vânători întalniţi în 2009 - în stânga drumului parcurs cu piciorul). După ce veţi îeşi din Gârcina nu veţi mai avea semnal la telefonul mobil - cu o mică excepţie şi anume - e o suprafaţă de cativa metri, în varful celui de al 2-deal deal din apropierea lacului.

► Atracţii: drumeţii pentru iubitorii naturii, cadru natural pentru studiul studenţilor / specialiştilor, pescuit, campare, plimbari cu barci de mici dimensiuni

â–º Portofoliul de proiecte pentru 2008-2015:

• titlu proiect: amenajarea in scop turistic a ariei naturale protejate Lacul Cuiejdel
• promotor: Primaria Piatra NeamÅ£
• valoarea proiectului: 5.500.000 eur
• perioada de implementare: 2 ani

► Descriere: Lacul Cuiejdel sau Lacul Crucii este cel mai mare lac de baraj natural din România avand o suprafaţă de 114 ha (www.apmnt.ro) - pentru ca pe internet circula diverse valori. Adâncimea medie este de 7,44 m (max - 16 m), un volum de apă de 907.000 mc de apă. Barajul are 30 m înălţime şi 100 m lungime, în aval formându-se alte patru lacuri mici. Lacul  s-a format în urma unor alunecări de teren succesive (1978-1991) pe parcursul Cuiejdelului, la baza Culmii Munticelu. Prin Hotărârea de Guvern 2151 din 30 noiembrie 2004, Lacul Cuiejdel a fost declarat rezervaţie naturală.

► Galerie foto: 03.06.2007, 17.08.2008, 08.06.2009  .

► Concluzii: Am avut ocazia să vad acest loc minunat din judetul Neamţ în trei veri succesive, ajungând la el pe cele două căi cu greu - rătăcindu-mă, prin ploaie, nămol, nenorocindu-mi maşina  - dar toate acestea nu mai contează, contează însă cum v-a arata zona peste ani. Dacă turistul nu  va fi şti să respecte natura ( a se vedea focurile deschise, grătarele de la marginea pădurii, sticlele de toate felurile, cutiile de bere, muzica la maxim, copaci schilodiţi pentru lemn de foc sau corturi), dacă proiectul iniţiat de CJ Neamţ si consiliul local Gârcina nu se va mişca mai repede, dacă mama natura nu se v-a supăra să nu o ţină din secetă în secetă, dacă oamenii ce ar trebui să aibă grijă de pădure nu se implică mai mult (vezi exploatările forestiere) ... atunci vom vorbi la trecut de lacul Cuiejdel.