► Destinaţia: Schitul Daniil Sihastru - Mănăstirea Sihăstria

► Localizare: România, judeţul Neamţ, comuna Vânători, cod 617500

► Căi de acces: Piatra Neamţ - Dobreni - Bodeşti - Oşlobeni - Crăcăoani - Bălţăteşti - Văratec - mănăstirea Sihla - schitul Daniil Sihastru sau venind de la Tg. Neamţ - Vânători Neamţ - mănăstirea Secu - mănăstirea Sihăstria - schitul Daniil Sihastru  

► Obiective turistice vecine: peştera Sf. Teodora de la Sihla, mormântul Veronicăi Micle,  cetatea Neamţului, casa Ion Creangă,  mănăstirea Agapia

► Scurtă descriere: La doi km de schitul Sihla se află o culme abruptă de munte cu stânci golaşe şi mici peşteri, numită "Râpa lui Coroi", în care se nevoiau sihaştri cei mai râvnitori. Râpa se numeşte aşa din anul 1763, când s-a prăbuşit în această prăpastie un dregător din sfatul ţării - Ioan Coroi - la o vânătoare de cerbi. Desimea şi singurătatea codrilor din vecinătatea acestei culmi au atras, de-a lungul secolelor, nu puţini călugări, cei mai mulţi rămaşi toată viaţa necunoscuţi.

În prima jumătate a sec. XX, printre cei mai cunoscuţi sihaştri din această zonă este schimonahia Isidora, cunoscută pentru nevoinţa sa de peste 30 ani de aici, rămânând în amintirea mutor călugări sunetul clopotului ei care deştepta pe ceilalţi sihaştri la rugăciunea de miezul nopţii.

Mai apoi au sihăstrit aici două călugăriţe - mamă şi fiică - schimonahia Valentina Neacşu, mutată la Domnul în 1964, după douăzeci de ani de nevoinţă pustnicească şi înmormântată la Mănăstire Sihăstria, şi monahia Emiliana, adormită în anul 1979 şi îngropată de către călugării din Mănăstirea Sihăstria în pădure, lângă bordei, azi în incinta schitului. 

Prin anii 1980-1981 se stabileşte aici monahul Sofronie Şarampoi cu câteva călugăriţe şi construieşte o casă cu câteva încăperi  şi un mic paraclis pentru rugăciune, vrând să înfiinţeze un schit de maici, în amintirea celor 3 nevoitoare de mai înainte. Însă îmbolnăvindu-se grav, în anul 1992 se retrage la mănăstirea de metanie, Neamţ, iar după puţin timp se mută la cele veşnice.

Lucrările începute sunt încredinţate Mănăstirii Sihăstria, care a trimite aici călugări din obştea sa, înfiintându-se prin decizie mitropolitană schitul Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul. Este construită o mică biserică cu hramul Acoperământul Maicii Domnului, Cuviosul Daniil Sihastru şi Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul, sfinţită în ziua de 4 august 1996 de către Înalt Preasfinţitul Părinte Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. De asemenea au mai fost construite două corpuri de chilii, o clopotniţă şi un aghiasmatar, toate din lemn de brad şi stejar.

sursă: material distribuit de schit şi realizat de egumen Meletie Muntianu

► Precizări utile: drumul de la Piatra Neamt până la Văratec este asfaltat, de o calitate bună iar între  mănăstirile Văratec - Sihla - Sihăstria - Secu este drum forestier destul de dificil pe alocuri. Semnalul la telefon se pierde imediat ce se ajunge pe drumul forestier. Schitul este situat la aproximativ cota 900 iar dupa ce treceti de Sihla - 2 km - accesul este posibil doar cu piciorul prin padure tot cam  2 km, urcuşul este de dificultate medie (mă gândesc la persoanele de varsta a 3-a). După ce treceţi un podeţ aveţi la tot pasul indicatoare, bănci pentru odihnă şi meditaţie, citate din cărţi religioase. În anotimpurile calde este o plăcere să urci la acest schit, copii vor fi reţinuţi de numeroasele tufe cu fructe de pădure, adulţii impresionaţi de natura mereu surprinzătoare - mă refer la stăncile masive şi interesant şlefuite (piramide de cele mai multe ori). La doi paşi de schit vă puteţi împrospăta cu apa unui izor rece ce a fost captat de călugări. S-ar putea sa găsiţi pe pod găletuşe cu nisip şi pietriş necesare pentru construcţiile de la schit - asa că ar fi bine să puneţi şi dvs o piatră la temelia acestui lăcaş ducănd, după puterile fiecăruia, câte una până sus.

â–º Galerie foto: august 2010

 

În ziua de 7 august Cuv. Teodora de la Sihla - Neamţ este sarbatorită la cota 900. În acest an mi-am propus, şi am reuşit, să ajung cu bine la această sărbătoare.

Vă voi împărtăşi câteva impresii ale unui turist romano-catolic,aflat pentru a 2-a oară în zonă, detalii privind accesul, sper utile celor care  nu au fost prin această zonă.

Am plecat la primele ore ale zilei pentru a nu prinde aglomeraţia şi căldura ce se anunţase. Traseul a fost următorul: Piatra Neamţ - Turtureşti - Gura Văii - Căciuleşti - Dobreni (pentru a evita drumul infernal de pe str 1 Decembrie 1918 - Cetatea Neamţului ) continuăm prin Bodeşti - Oşlobeni - Crăcăoani - Bălţăteşti - Văratec  iar în dreapta mănăstirii este un drum forestier asfaltat ce tarversează o zonă minunată până la Agapia. Surpriza însă a fost mare pentru că în foarte multe puncte terenul a plecat la plimbare iar probleme de anul trecut nu au fost corectate, s-au accentuat în urma ploilor din această vară, de am crezut că rămân acolo. Stimate autorităţi locale, judeţene, direcţie silvică: puneţi o barieră, un indicator mare - drum închis, alunecari de teren - şi dinspre Văratec  ca să nu işi nenorocească omul maşina sau să ajungă printr-o râpă. Atenţie: din spatele mănăstirii Văratec - Agapia - Sihla - Secu - Sihăstria nu mai aveţi semnal la telefon pe nici o reţea.

Ajunşi în faţa mănăstirii Agapia, chiar în faţa barierii, am găsit - spre surpriza mea - un indicator (în august 2009 nu era) care ne spunea că trebuie să o luăm la stânga pentru a ajunge la Sihla şi că ar fi cam 8 km. Ştiam drumul din 2008 aşa că am pornit cu mai mult curaj, şi maşina ne-a ajutat de data asta. Atunci eram singurei pe acel drum acum am crezut ca am gresit drumul - intens circulat, parcă eram pe un DJ, mult praf fiind un drum forestier de o calitate acceptabila - puţin afectat de ploi faţă de cum îl ştiam.

Ajunşi la intersecţia de la baza mănăstirii Sihla aveam o altă problemă de rezolvat - parcarea. Pe aproximativ un km înainte şi unul după, fără a exagera, erau maşini parcate aşa ca am fost nevoiţi să ne întoarcem şi să o lăsăm undeva la capatul cozii şi ne-am continuat drumul pe jos. De remarcat că astăzi, în zi de sărbătoare, cu un număr atat de mare de musafiri nu am vazut picior de poliţist, jandarm şi nici un călugăr care să organizeze, să dirijeze, să informeze turistul. "Felicitări gazdelor şi autorităţilor!" La toate celelalte sărbători ale comunelor nu puteai face un pas şi dădeai de oamenii legii.

S-au creat blocaje, au apărut clasicile înjurături, fiecare şofer avea dreptate şi prioritate. Maşinile erau din toată ţara dar în special din Moldova: Iaşi, Botoşani, Maramureş, Bacău, Neamţ, Vaslui, Braşov, români din Italia.

Primul popas a fost făcut la peştera Teodorei şi apoi la mănăstirea Sihla la slujbă, chilia Teodorei si biserica dintr-un brad le vizitasem pe îndelete în 2008. Cei ce doreau să viziteze peştera Teodorei creaseră un rând destul de mare şi aşteptau în linişte - de apreciat. Curtea mănăstirii si imprejurimile erau pline de corturi şi oameni care ascultau slujba, de vânzători de obiecte bisericeşti dar, ce m-a deranjat cel mai tare, de cerşători: preoţi si calugari care te agresau la tot pasul să le dai o contribuţie cat de mică explicând că nu îî dai lui ci Domnului, oameni ce spuneau că au copii bolnavi, le-au luat apele casele etc. ... vechile poveşti. Când o să se aplice legea cu privire la cerşetori, când o să ne civilizăm, când o să învăţăm să facem un turism ecumenic adevarat?!

Am dorit să ajung în acestă zi şi la schitul Daniil Sihastru şi am reuşit dar cu un efort destul de mare. Acei 1,5 km aflaţi pe săgeata de pe pod sunt puţin mai mulţi în realitate şi făcuţi doar pe munte, urcat şi iar urcat. Cadrul  natural deosebit mai ales în vârf, liniştea şi aerul, zmeura şi murele pe care le ai la tot pasul, schitul frumos, curat şi îngrijit, toate îţi răsplătesc efortul.

La plecare am ales drumul către Secu şi Sihăstria - greşită alegere am făcut de data aceasta. La tot pasul se creiau blocaje - drumul este foarte îngust, pe podeţe putea trece doar cate o maşină, se circula în coloană - nu mai puteai da înapoi să creezi loc celui ce urca, foarte multe gropi, denivelări importante.

► Destinaţia: schitul ortodox de călugări Horăicioara

► Localizare: sat Poiana Crăcăoani, comuna Crăcaoani, judeţul Neamt, cod 617149

â–º Hram: Buna Vestire

► Căi de acces: Piatra Neamţ - cartier Dărmăneşti - Ocol - mănăstirea Almaş - schit sau prin Dobreni - mănăstirea Horaiţa - schit

► Obiective turistice vecine: mănăstirea Horaiţa, mănăstirea Almaş, pădurea de mesteceni - Dobreni, mănăstirea Brădiţel

â–º Galerie foto: 14.06.2009, 10.05.2009

► Scurtă descriere: 

Schitul Horăicioara sau Horaiţa Veche ia fiinţă în a doua jumătate a sec. al XV-lea  (1466), după cum menţioneză tradiţia orală consemnată în tinda bisericii. În anul 1480 Arhim. Chiriac, la porunca voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt, ridică din lemn, prima biserică a acestui aşezământ monahal, cu hramul Buna Vestire. Astăzi, locul Sfintei Mese a bisericii de la 1480 este marcat cu o lespede de piatră, pusă în 1937 cu cheltuiala soţilor Epifanie şi Aglaia Curcut  din satul Metocul Bălan, judeţul Neamţ.

Schitul Horăicioara este situat la o altitudine de 900 m, într-un cadru natural deosebit de pitoresc, aparţine canonic şi administrativ de Mănăstirea Horaiţa, înfiinţaţă cu trei secole mai târziu.

Biserica actuala a schitului a fost ridicată, din piatră, în anul 1868, de către Arhim. Ermoghen Buhusi, devenit stareţ al mănăstirii şi sfinţită pe 20 octombrie de arhiereul Isaia, vicar al Episcopiei Romanului. De atunci şi pana azi, biserica şi chiliile schitului au fost supuse mai multor lucrări de restaurare şi renovare, prin grija egumenilor  ce s-au succedat la conducerea schitului.

► Destinaţia: Peştera Sf. Teodora de la Sihla

► Localizare: Sihla, comuna Vânători-Neamţ, judeţul Neamţ

► Căi de acces: Piatra Neamţ - Agapia - Sihla sau Targul Neamt - Secu - Sihăstria - Sihla 

► Obiective turistice vecine: mănăstirile Văratic, Sihla, Secu, Sihăstria, Neamţ, schitul Daniil Sihastru

► Vezi: fotografii cu peştera – iunie 2008 >>

► Scurtă descriere: " [...]Pe o carare tainica, intr-un decor dumnezeiesc, in numai zece minute de mers pe jos se urca la Pestera Sfintei Teodora, unde prin multe lacrimi, post si rugaciune s-a nevoit ani de-a randul sihastra muntilor Carpati, Sfanta Teodora, ajungand la masura Sfintei Maria Egipteanca. Sfanta Teodora, a fost singura romanca ce a fost hranita de catre pasarile cerului. Ea a fost canonizata la 7 august 1992, cand se sarbatoreste ziua ei.

Cum cobori de la Pestera Sfintei Teodora, pe o alta poteca, intr-un decor ce te indeamna la elevatie spirituala, la numai cateva minute de coborare, se afla o stanca mare, in al carei varf se gaseste o scobitura, unde, pe vremea aceea, prin pronie sfanta, apa ce se aduna de la ploi, nu seca niciodata. Aici isi alina setea Sfanta si Cuvioasa Teodora - marea pustnica din tinutul Neamtului. Tot aici, la sarbatoarea de 7 august, si nu numai, vin multi pelerini crestini sa se roage si sa aduca laude si multumiri lui Dumnezeu, cel in Treime laudat, Maicii Domnului, Sfintei Teodora si Tuturor Sfintilor, primind astfel, raspuns la rugaciunile lor, dupa osteneala fiecaruia.

Sfintele moaste ale Cuvioasei Teodora, au stat peste o suta de ani in pestera ei, unde mari minuni si vindecari s-au facut si se mai fac celor ce se roaga cu daruire.Aratam ca sfintele ei moaste se afla de multa vreme la Pecerska - Kiev de unde nadajduim ca intr-o buna zi, se vor intoarce acasa - in Romania. In aceasta pestera Cuvioasa Teodora s-a nevoit su s-a rugat neincetat lui Dumnezeu, avand in inima si in suflet rugaciunea cea de taina, incat Sfintei teodora i se lumina fata, iar trupul ei se ridica la 1 m de la pamant asemenea Sfintei Maria Egipteanca. Sfanta Teodora ajunsese la o asa masura incat frigul, foamea, diavolii, nu o mai puteau birui, caci dobandise darul facerii de minuni si era precum un diamant stralucitor in muntii Sihlei. Ciripitul pasarelelor printre stancile uriase, icoana si pestera Sf. Teodora Pamanteanca sau Aurora Carpatilor, aduce multa mangaiere crestinului cu sufletul intristat.

Cum intri in pestera te intampina icoana Sfintei Teodora in care vom vedea ca tine in mana un pergament si pe care scrie: "Cu toata inima Te-am dorit pe Tine Doamne si cautandu-Te, Te-am aflat si sufletul meu cel ostenit s-a odihnit intru dragostea Ta!". Alaturi stau trei candeli ce lumineaza pestera intunecoasa. Intrat deja in pestera simti cum ti se aseaza pe inima un duh de liniste si de pace! In pestera Sf. Teodora cu adevarat poti da mana cu Dumnezeu, cu duhul Cuvioasei Teodora!. Privind in adancimea ei, vei cunoaste si acea stanca, care prin minune dumnezeiasca, la rugaciunea sfintei s-a despicat, putand astfel sa se salveze de urmarirea turcilor pagani, ce voiau s-o omoare. Apoi, privind mai atent vei observa si acea lespede de piatra inegrita de vremuri si de fum, loc unde Sfanta Teodora, aa cum spune si Calistrat Hogas, isi odihnea uneori trupul ei ostenit de metanii si rugaciuni si unde isi putea frige cativa bureti pentru a-si potoli foamea.

Pestera Sfintei Teodora ne-a dovedit de foarte multe ori, ca este un loc sfant, fiindca cei demonizati odata ce se apropie de pestera, striga, luptandu-se cu satana, zicand: "Teodora, ce ai cu noi, Teodora! Ne arzi cu rugaciunile tale...!" La Sihla, la Pestera Sfintei Teodora si glasul codrilor este unicat! Intr-un decor preafrumos si linistit, pe o alta carare ce coboara de la pestera Sfintei Teodora spre schitul Sihla, se ajunge in cateva minute la Fantana Sf. teodora. Este vorba de o stanca mare, in al carei varf se afla o scobitura, unde prin pronie sfanta, indiferent de anotimp, apa adunata de la ploi si zapezi, pe timpul cand sfanta traia aici, nu seca niciodata. Despre aceata apa se spune ca este tamaduitoare de diferite boli, iar cei ce sunt posedati de lucruri necurate dupa ce o beau striga: "ceva ii arde in stomac".

La Fantana Cuvioasei teodora, nu cred ca ar fi trecator sau pelerin inchinator, care sa nu urce pana in varful acestei stanci, sa bea sau sa ia putina apa pentru cei de acasa. Ca de altfel si la Fantanita Sfintei Teodora, peisajul continua sa fie incantator - indiferent de anotimp, spre drumul ce coboara panta la Schitul Sihla sau afundandu-te in inima codrilor adanci de istorie si legenda." " Sf. Teodora era constienta ca abtinerea si cumpatarea este mama tuturor virtutilor. Inca din copilarie cunostea ceea ce ar trebui sa stim noi crestinii macar la anii batranetii: "Cel nepasator si negrijuliu fata de sufletul sau nu il poate invinge pe vrajmas si nici propriile patimi. De aceea ca sa ajungi la desavarsire, trebuie sa traiesti duhovniceste, sa fii bineplacut de Dumnezeu si sa lupti pentru mantuire. Cei care trudesc in desartaciune pentru trupul lor si pentru imbuibarea pantecelui, regina tuturor patimilor, nu vor mosteni Imparatia lui Dumnezeu, pentru care Sfintii au trait in dureri si suferinta, saracie si cumpatare. Daca nu ne putem elibera de greutatea trupului, de lene, atipeala, somn si patimi, trudind pentru saturarea pantecelui, mancand si band pana la imbuibare devenim rob satanei. Cel care este rob al propriilor patimi nu va reusi sa implineasca voia lui Dumnezeu. De aceea Cuv. Teodora, precum si totii sfintii ne invata: sa ne rugam staruitor, ca sa nu ne acopere intunericul patimilor, ochii veghetori ai sufletului nostru.[...]"

• sursa: Floarea Buzincu, "Din nemuritoarele tezaure ortodoxe", volumul VIII, Editura Panaghia, 2009 "