► Destinaţia: Peştera Sf. Teodora de la Sihla

► Localizare: Sihla, comuna Vânători-Neamţ, judeţul Neamţ

► Căi de acces: Piatra Neamţ - Văratic - Sihla sau Targul Neamt - Secu - Sihăstria - Sihla 

► Obiective turistice vecine: mănăstirile Văratic, Sihla, Secu, Sihăstria, Neamţ, schitul Daniil Sihastru

► Vezi: fotografii cu peştera – iunie 2008 >>

► Scurtă descriere: " [...]Pe o carare tainica, intr-un decor dumnezeiesc, in numai zece minute de mers pe jos se urca la Pestera Sfintei Teodora, unde prin multe lacrimi, post si rugaciune s-a nevoit ani de-a randul sihastra muntilor Carpati, Sfanta Teodora, ajungand la masura Sfintei Maria Egipteanca. Sfanta Teodora, a fost singura romanca ce a fost hranita de catre pasarile cerului. Ea a fost canonizata la 7 august 1992, cand se sarbatoreste ziua ei.

Cum cobori de la Pestera Sfintei Teodora, pe o alta poteca, intr-un decor ce te indeamna la elevatie spirituala, la numai cateva minute de coborare, se afla o stanca mare, in al carei varf se gaseste o scobitura, unde, pe vremea aceea, prin pronie sfanta, apa ce se aduna de la ploi, nu seca niciodata. Aici isi alina setea Sfanta si Cuvioasa Teodora - marea pustnica din tinutul Neamtului. Tot aici, la sarbatoarea de 7 august, si nu numai, vin multi pelerini crestini sa se roage si sa aduca laude si multumiri lui Dumnezeu, cel in Treime laudat, Maicii Domnului, Sfintei Teodora si Tuturor Sfintilor, primind astfel, raspuns la rugaciunile lor, dupa osteneala fiecaruia.

Sfintele moaste ale Cuvioasei Teodora, au stat peste o suta de ani in pestera ei, unde mari minuni si vindecari s-au facut si se mai fac celor ce se roaga cu daruire.Aratam ca sfintele ei moaste se afla de multa vreme la Pecerska - Kiev de unde nadajduim ca intr-o buna zi, se vor intoarce acasa - in Romania. In aceasta pestera Cuvioasa Teodora s-a nevoit su s-a rugat neincetat lui Dumnezeu, avand in inima si in suflet rugaciunea cea de taina, incat Sfintei teodora i se lumina fata, iar trupul ei se ridica la 1 m de la pamant asemenea Sfintei Maria Egipteanca. Sfanta Teodora ajunsese la o asa masura incat frigul, foamea, diavolii, nu o mai puteau birui, caci dobandise darul facerii de minuni si era precum un diamant stralucitor in muntii Sihlei. Ciripitul pasarelelor printre stancile uriase, icoana si pestera Sf. Teodora Pamanteanca sau Aurora Carpatilor, aduce multa mangaiere crestinului cu sufletul intristat.

Cum intri in pestera te intampina icoana Sfintei Teodora in care vom vedea ca tine in mana un pergament si pe care scrie: "Cu toata inima Te-am dorit pe Tine Doamne si cautandu-Te, Te-am aflat si sufletul meu cel ostenit s-a odihnit intru dragostea Ta!". Alaturi stau trei candeli ce lumineaza pestera intunecoasa. Intrat deja in pestera simti cum ti se aseaza pe inima un duh de liniste si de pace! In pestera Sf. Teodora cu adevarat poti da mana cu Dumnezeu, cu duhul Cuvioasei Teodora!. Privind in adancimea ei, vei cunoaste si acea stanca, care prin minune dumnezeiasca, la rugaciunea sfintei s-a despicat, putand astfel sa se salveze de urmarirea turcilor pagani, ce voiau s-o omoare. Apoi, privind mai atent vei observa si acea lespede de piatra inegrita de vremuri si de fum, loc unde Sfanta Teodora, aa cum spune si Calistrat Hogas, isi odihnea uneori trupul ei ostenit de metanii si rugaciuni si unde isi putea frige cativa bureti pentru a-si potoli foamea.

Pestera Sfintei Teodora ne-a dovedit de foarte multe ori, ca este un loc sfant, fiindca cei demonizati odata ce se apropie de pestera, striga, luptandu-se cu satana, zicand: "Teodora, ce ai cu noi, Teodora! Ne arzi cu rugaciunile tale...!" La Sihla, la Pestera Sfintei Teodora si glasul codrilor este unicat! Intr-un decor preafrumos si linistit, pe o alta carare ce coboara de la pestera Sfintei Teodora spre schitul Sihla, se ajunge in cateva minute la Fantana Sf. teodora. Este vorba de o stanca mare, in al carei varf se afla o scobitura, unde prin pronie sfanta, indiferent de anotimp, apa adunata de la ploi si zapezi, pe timpul cand sfanta traia aici, nu seca niciodata. Despre aceata apa se spune ca este tamaduitoare de diferite boli, iar cei ce sunt posedati de lucruri necurate dupa ce o beau striga: "ceva ii arde in stomac".

La Fantana Cuvioasei teodora, nu cred ca ar fi trecator sau pelerin inchinator, care sa nu urce pana in varful acestei stanci, sa bea sau sa ia putina apa pentru cei de acasa. Ca de altfel si la Fantanita Sfintei Teodora, peisajul continua sa fie incantator - indiferent de anotimp, spre drumul ce coboara panta la Schitul Sihla sau afundandu-te in inima codrilor adanci de istorie si legenda." " Sf. Teodora era constienta ca abtinerea si cumpatarea este mama tuturor virtutilor. Inca din copilarie cunostea ceea ce ar trebui sa stim noi crestinii macar la anii batranetii: "Cel nepasator si negrijuliu fata de sufletul sau nu il poate invinge pe vrajmas si nici propriile patimi. De aceea ca sa ajungi la desavarsire, trebuie sa traiesti duhovniceste, sa fii bineplacut de Dumnezeu si sa lupti pentru mantuire. Cei care trudesc in desartaciune pentru trupul lor si pentru imbuibarea pantecelui, regina tuturor patimilor, nu vor mosteni Imparatia lui Dumnezeu, pentru care Sfintii au trait in dureri si suferinta, saracie si cumpatare. Daca nu ne putem elibera de greutatea trupului, de lene, atipeala, somn si patimi, trudind pentru saturarea pantecelui, mancand si band pana la imbuibare devenim rob satanei. Cel care este rob al propriilor patimi nu va reusi sa implineasca voia lui Dumnezeu. De aceea Cuv. Teodora, precum si totii sfintii ne invata: sa ne rugam staruitor, ca sa nu ne acopere intunericul patimilor, ochii veghetori ai sufletului nostru.[...]"

• sursa: Floarea Buzincu, "Din nemuritoarele tezaure ortodoxe", volumul VIII, Editura Panaghia, 2009 "

- Destinatia: Schitul “Sf. Ana”

- Localizare: sat Ceahlau, comuna Ceahlau, judetul Neamt, cod postal 617125

- Religia: ortodoxa

- Hram: Sf. Ana (9 septembrie) si Nasterea Maicii Domnului (8 septembrie)
 
- Monument istoric: nr. 251, cod NT-II-a-A-10606

- Datare: sec. XVIII-XIX ( Biserica din lemn – 1730, Turn clopotnita – sf. Sec. XIX)

- Cai de acces: Piatra Neamt – Bicaz – Poiana Teiului – Grinties – Ceahlau

- Repere: in centrul satului se face la stanga catre Primarie, Scoala, lacul Bicaz iar in dreapta drumul te conduce la Durau

- Distante intre pricipalele localitati si Ceahlau: Durau (7 km), Borsec (42 km), Bicaz (55 km), Targul Neamt (58 km), Piatra Neamt (81 km), Vatra Dornei (96 km)

- Galerie foto: 23.08.2009

- Scurt istoric:
In cimitirul satului Ceahlau s-a ridicat in jurul anului 1830 Biserica din lemn “Sf. Ana”, cu multe elemente ce o individualizeaza.

 Este realizata din barne care se imbina “ in coada de randunica”, exceptand absida altarului unde imbinarea se face prin suprapunere, dupa o prealabila “taiere de jumatate” a grinzilor. Planul este cruciform, cu un pridvor cu perete drept adaugat la vest si cu intrarea pe latura de nord. Acoperisul de sita prezinta o frantura  perimetrala de panta pentru a asigura scurgerea rapida a apei, iar clopotnita de zid este separate, strajuind intrarea in incinta. Naosul cu absidele laterale dreptunghiulare prezinta un dublu decros, iar absida altarului este rotunjita, avand forma semicurculara. Pridvorul inchis, cu tavan drept, captursit cu scanduri, comunica printr-o usa cu pronaosul, acesta fiind si el separate de naos printr-un perete cu o larga deschidere in arcada. Deosebit de interesant este si sistemul de boltire al acestei biserici.

Pronaosul este acoperit cu o bolta in plan octagonal, trecerea de la planul dreptunghiular  a cel patrat realizandu-se prin barne suprapuse pe laturile de nord si sud, iar trecerea de la planul patrat la cel octagonal fiind asigurata prin trompe de colt.

Naosul prezinta o bolta din fasii curbe pe plan dreptunghiular, suprainaltata cu o bolta din fasii curbe, racordarea intre cele doua  sisteme de boltire facandu-se tot prin intermediul unei trompe de colt.

Altarul are o bolta din fasii curbe pe plac hexagonal. Iconostasul are trasaturi stilistice care il incadreaza in sec. al XVIII-lea.

Biserica “Sf. Ana” din Ceahlau se numara printre putinele biserici de lemn din Moldova care a avut pictura interioara. Aceasta a fost realizata direct pe scandura ce captuseste pronaosul, iar in altar peretii au fost acoperiti de o panza, peste care s-a aplicat pictura. Intreaga zugraveala se afla intr-o stare proasta stare de conservare.

Sursa: www.neamt.ro